Mentoratul modern se confruntă cu câteva provocări care țin atât de diferențele între generații, cât și de alte aspecte. Există însă practici care vin în sprijinul mentorilor de astăzi.
În relația cu pacienții dificili nu există soluții universale pentru gestionarea acestora. Câteva lucruri însă, pot fi de ajutor.
Irascibilitatea, insomnia și hipersensibilitatea auditivă capătă o specificitate aparte atunci când vorbim despre trauma secundară.
Profesia de medic este solicitantă din punct de vedere emoțional și sunt prea puține contexte în care cineva te întreabă: „Cum te simți, doctore?”. Poate nici măcar tu nu o faci.
Consumul de alcool și substanțe legale sau ilegale este o consecință a presiunii puse pe cadrele medicale. Suportul psihologic, programele de sănătate mentală adresate acestora sunt o necesitate, nu un moft.
Adaptarea la nou poate fi o provocare, însă există numeroase modalități care ne pot ajuta în acest sens.
Pentru a reduce fenomenul de bullying din sistemul medical e nevoie de psihologi specializați care să facă întâi psihoeducație, iar apoi să acorde suport personalizat cadrelor medicale.
Potrivit studiilor, sentimentul singurătății este adânc înrădăcinat în rândul cadrelor medicale. Noi, oamenii, suntem ființe sociale și avem nevoie de interacțiune, de spațiu social, de apartenență.
Rezultatele unui studiu au arătat o corelație între anxietatea de boală a medicilor și factori precum numărul de ore muncite pe săptămână și specializarea spitalului sau a secției în care lucrează aceștia.
Suicidul și ideația suicidară sunt mult mai frecvente decât credem, iar, potrivit studiilor, în rândul cadrelor medicale, riscul apariției acestora este mult mai mare, comparativ cu populația generală.
Practicarea mindfulnessului are beneficii mai mari decât ne imaginăm. Mindfulness ul ne dă posibilitatea de a ne înțelege și a rezolva problemele care ne creează distres.
Relația cadrelor medicale cu pacienții este una complicată, în care, de multe ori, aceștia nu se mai privesc ca aliați, ci mai de graba ca niște dușmani.
Aderența la tratament este una dintre problemele majore a tuturor sistemelor de sănătate. Studiile de specialitate au evidențiat mai des două modalități de creștere a acesteia.
Așa cum, în ziua de astăzi, organizarea instituțiilor de sănătate și a actului medical este mult diferită de cea de acum 50 de ani, și leadershipul din prezent ar trebui să fie fundamental diferit de cel din trecut.
Îngrijorările, stresul și anxietatea sunt forme ale emoției numite frică. influențează ele deciziile în actul medical?
Reducerea nivelului de burnout ar trebui să fie o responsabilitate a managementului organizației din care facem parte, dar și a fiecăruia dintre noi. Sunt anumite lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce nivelul de burnout.
Într-o societate individualistă, cu focus pe performanţă, unde perfecţionismul vine din îndreptăţire, să vorbești despre recunoștinţă e ceva ciudat, dar necesar.
Moartea unui pacient are un efect major asupra vieţii cadrelor medicale. Acesta se reflectă atât emoţional și cognitiv, cât și comportamental.
Foarte puţine cadre medicale pot admite că sunt anxioase ori că au depresie. Acceptă cu greu că nu sunt imune la problemele de sănătate mintală și că ar trebui să ceară ajutor.
Emoţia, prezentă mai mult decât am crede în viaţa unui profesionist din Sănătate, interferează cu actul medical, dar și cu viaţa personală a cadrelor medicale. De aceea gestionarea ei este extrem de importantă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe