Progresele înregistrate în prevenirea și tratarea bolilor cronice, dar și o scădere semnificativă a bolilor infecțioase, precum și a mortalității materne și infantile au determinat o creștere a speranței de viață, situată în prezent la 73, 8 ani, însă anii câștigați nu sunt neapărat trăiți în condiții de sănătate bună, arată rezultatele unui publicat în The Lancet Public Health și citat de Euronews.

Autorii studiului a analizat situația din 204 țări și au constatat că, la nivelul anului 2023, oamenii au petrecut în medie 14,5% din viață în condiții de sănătate precară, anii suplimentari trăiți fiind tot mai des însoțiți de boli cronice, afecțiuni care nu sunt fatale și dizabilități care afectează calitatea vieții. 

Astfel, potrivit rezultatelor, țările în care oamenii au cea mai mare speranță de viață au înregistrat și un număr mai mare de ani petrecuți în stare de sănătate precară. Acest lucru sugerează că prelungirea duratei de viață este însoțită de extinderea perioadei de boală și dizabilitate pe parcursul vieții adulte, și nu de amânarea acestor probleme către ultimii ani de viață, notează Euronews.

Potrivit datelor, în anul 2023, populația din țările dezvoltate și-a petrecut, în medie, 15,7% din viață având o sănătate precară. În schimb, regiunea Africii Subsahariene a înregistrat cel mai mic decalaj între speranța de viață și anii trăiți în stare bună de sănătate, diferența fiind de 9 ani. 

Cea mai mare creștere a duratei de viață petrecută având o stare de sănătate precară s-a înregistrat în Țările de Jos, unde proporția a crescut de la 13,2%  la nivelul anului 1990, la 15,7% în 2023. În același timp, cele mai mari decalaje de morbiditate (perioada sau proporția din viață petrecută cu probleme de sănătate- n.red) au fost remarcate în Statele Unite, Australia și Canada. La polul opus s-au situat locuitorii din Nauru, Insulele Solomon și Laos.

Care sunt factorii de risc și afecțiunile problemă

Afecțiunile care nu pun viața în pericol au fost identificate de autorii studiului ca fiind responsabile pentru 57,4% din decalajul global de morbiditate, deoarece acestea prelungesc perioada în care oamenii trăiesc cu dizabilități sau cu o stare de sănătate afectată, fără a provoca decesul.

În țările cu venituri mici, deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate s-au numărat de asemenea, printre principalii factori care au contribuit la anii trăiți în stare de sănătate precară.

Studiul a identificat, de asemenea, mai mulți factori de risc asociați cu decalajul de morbiditate, între care indicele de masă corporală crescut consumul de tutun, valorile crescute ale glicemiei à jeun și poluarea aerului.

Consumul de droguri și consumul excesiv de alcool s-au numărat printre primii zece factori contribuitori doar în țările cu venituri ridicate, în timp ce practicile sexuale neprotejate au reprezentat un factor major de risc exclusiv în regiunea Africii Subsahariene.