Profesia, oricare ar fi ea, își pune amprenta asupra vieții noastre de zi cu zi. Ea ne determină într-o oarecare măsură modul în care gândim, comportamentele noastre, stilul de viață și contribuie mai mult sau mai puțin la apariția anumitor boli sau tulburări de sănătate mintală.

Medicii au un nivel mai ridicat de anxietate la boală decât populația generală. Factorii care determină nivelul de anxietate la boală sunt: contactul permanent cu persoane bolnave; stresul profesional care crește nivelul general de anxietate; perfecționismul – eliminarea oricăror pericole în ceea ce privește îmbolnăvirea și tratarea perfectă a pacienților; accesul la informații din domeniul medical; frica de a face erori medicale, precum și patternurile cognitive formate in trecut.

Rezultatele unui studiu (1) realizat în 2019, în 13 spitale din China, la care au participat 1.702 de angajați, au arătat o corelație pozitivă între anxietatea de boală si numărul de ore de muncă pe săptămână, starea civila, specializarea spitalului sau a secției în care lucrează angajații, genul, nivelul de venituri, tipul de personalitate, problemele de sănătate și nivelul de educație. 

Cum definim anxietatea de boală

Pentru a înțelege ce e anxietatea de boală cel mai bine ar fi să o definim prin modelul stres- vulnerabilitate. Potrivit acestui model pe fondul unei vulnerabilități existente, la apariția factorului stresor se declanșează anxietatea. 

Mecanismele cognitive implicate sunt: supraestimarea factorului stresor și subestimarea capacitații noastre de a face față acestuia. Obiectivele în terapie sunt reevaluarea factorului stresor și a capacității noastre de a-i face față. De cele mai multe ori, factorul stresor nu este atât de mare cum credem noi și, tot de cele mai multe ori, avem capacitatea sau instrumentele necesare să îi facem față.

La fel e și cu boala și anxietatea de boala. De cele mai multe ori vom găsi o cale să depășim boala, să ne vindecăm sau să putem duce o viață decentă, atunci când boala nu mai poate fi vindecata. 

Impact asupra medicilor și pacienților

Anxietatea de boala are un impact puternic asupra medicilor manifestat prin: biasari a proceselor cognitive: controlul cognitiv, atenția selectivă și memoria de lucru (2); recomandarea unor investigații supraestimate față de necesar; punerea celui mai grav diagnostic și recomandarea celui mai puternic tratament. În plus, anxietatea determină medicul sa ia decizii care să rezolve problema pe termen scurt, fără a lua în considerare influența asupra stării de sănătate pe termen lung. 

Comunicarea cu pacientul are și ea de suferit atunci când medicul se confruntă cu anxietatea de boală. Astfel, informația transmisă și prezentarea unei situații în mod catastrofal pot creste și anxietatea pacientului, cu impact direct asupra aderenței la tratament și a evoluției acestuia.

Toate acestea, medicul le face conștient – sau nu –, pentru a încerca să scadă gradul de anxietate. Doar că exact aceste comportamente îl vor crește.

Modalități de scădere a anxietății

Pentru a scădea nivelul de anxietate de boală, cadrele medicale ar trebui să fie conștiente de propriile lor stări de anxietate. O problemă poate fi rezolvată doar dacă este conștientizată.

Intervențiile în anxietate pot fi și de natură comportamentală. Sportul, meditația, mindfulness-ul, plimbările în aer liber sau în natură sunt dovedite a scădea anxietatea.

Alte intervenții sunt expunerea comportamentala sau ABC-ul comportamental. Mai există și intervenții de ordin cognitiv, situație în care vorbim de restructurare cognitiva, folosind modelul ABC cognitiv, dialogul socratic.

Stimate cadre medicale, înainte de a vă ajuta singuri, vorbiți cu colegii mei care vă sunt prin preajmă. Sigur vă vor putea ajuta în aceasta problemă atât de des întâlnită.

(1)    https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6997781/#:~:text=Medical%20doctors%20also%20show%20a%20high%20prevalence%20of%20anxiety.
(2)    https://www.researchgate.net/publication/306394762_The_Influence_of_Anxiety_on_Cognitive_Control_Processes