Mulți medici trăiesc pe pilot automat, ignorându-și viața emoțională, crezând că, dacă o ignoră, aceasta nu îi va influența. Emoțiile nu sunt opționale; modul în care răspundem la ele, însă, este.

Iată mai jos câteva perspective și soluții adaptative prin care poți face față emoțiilor tale:

1. Obiceiuri de recuperare la ieșirea din tură 

La ieșirea din spital sau din clinică, oprește-te pentru câteva secunde. Nu te urca grăbit în mașină, nu sări imediat într-un taxi. Oprește-te și uită-te în jur. Conștientizează că s-a încheiat încă o tură, că în spate e munca – cu problemele ei – și că în față e viața ta privată. Ia-ți câteva momente să te gândești conștient că grijile de la spital vor rămâne la spital… multe dintre ele. 

Inspiră adânc de câteva ori, privește înapoi și înainte, acordă-ți acest timp înainte de a te îndrepta spre viața personală. Astfel de comportamente au fost studiate de psihologi, iar cei care le practică zilnic raportează un nivel mai scăzut de epuizare profesională. În esență, aceste obiceiuri de final de tură funcționează ca o „ceremonie de închidere” a zilei de lucru, oferind creierului un cadru previzibil pentru tranziția către timpul personal și recuperarea mentală.

2. Exerciții de respirație controlată 

Dacă intri în sala de operație și te simți anxios, dacă tocmai ai avut o discuție dificilă cu un pacient sau a trebuit să dai o veste tristă și emoțiile au depășit „linia roșie”, retrage-te câteva minute într-un birou, într-un colț doar al tău sau ieși în curte și fă câteva exerciții de respirație. 

Poți folosi respirația diafragmatică (pune o mână pe torace și una pe abdomen și respiră astfel încât prima să rămână fixă, iar a doua să se ridice și să coboare) sau „box breathing” 4–4–4–4 (4 secunde inspiri, 4 ții, 4 expiri, 4 ții). Chiar și câteva respirații adânci, conștiente, reduc nivelul de anxietate și de stres resimțit.

3. Tehnici de grounding 

Aceste tehnici vizează reglarea emoțională și reducerea îngrijorărilor și a ruminațiilor. Când ajungi acasă, găsește-ți câteva minute pentru un gest simplu: plimbă-te mergând prin iarbă sau chiar prin cameră, desculț. Concentrează-te pe senzațiile din tălpi: denivelări, texturi, presiune. Te vor ancora în prezent și te vor ajuta să lași în urmă grijile de la spital. Întinde-te pe pat și fă o scanare corporală, din vârful creștetului până la vârful degetelor, observând senzațiile; poți încerca și relaxarea musculară progresivă. 

4. Ține un jurnal 

Nu trebuie să scrii romane, dar e important să îți faci timp de câteva ori pe săptămână să notezi ce ai simțit. Un jurnal al emoțiilor te ajută să te înțelegi, să faci pace cu tine și să pui ordine acolo unde, altfel, totul ar rămâne amestecat. Notează și recunoștința: pentru ce ești recunoscător, ce lucruri bune ți s-au întâmplat, cui i-ai putea mulțumi. 

Studiile arată că astfel scade stresul perceput; creșterea recunoștinței auto-raportate se asociază cu reducerea epuizării emoționale și a cinismului, sugerând că orientarea spre aspectele pozitive poate contracara efectele stresului cronic. Scrie despre cazurile care ți-au adus satisfacție, despre pacienții pe care nu îi vei uita – dintr-o perspectivă luminoasă – și așază o privire pozitivă asupra vieții tale profesionale.

Implementarea acestor instrumente practice le poate oferi medicilor modalități imediate de a-și gestiona mai bine stresul și de a-și proteja sănătatea mintală. Toate recomandările de mai sus sunt susținute de dovezi științifice și pot fi integrate ușor în rutina oricărui medic, cu scopul de a preveni burnoutul și de a promova reziliența emoțională în mediul medical.

Resurse bibliografice: 

1. https://www.nature.com/articles/s41598-022-27247-y#:~:text=being%20at%20moderate%20risk%20of,However%2C%20we%20urge%20caution

2. https://ojin.nursingworld.org/table-of-contents/volume-28-2023/number-3-september-2023/articles-on-previously-published-topics/gratitude-practice-to-decrease-stress/#:~:text=increased%20gratitude%20and%20decreased%20work,job%20demands%20on%20the%20quality