Decizia Colegiului Medicilor de a sancţiona profesioniștii din sectorul medical care răspândesc informaţii false despre COVID-19 este o măsură legală, contrar aparenţelor „neconstituţionale”.
În multe state americane și europene se duc adevărate bătălii între taberele pro- și anti-avort, pe stradă și în instanţe.
Începând cu acest număr, vă propunem o miniserie de articole despre șah. Interesul pentru acest subiect se pare că a crescut de când am urmărit „Gambitul Damei”.
Liniștea. De unde locuiesc eu, în centrul Capitalei, la relativ egală distanţă de toate spitalele mari, fie ele COVID ori ba, m-am obișnuit cu zgomotul sirenelor. Au o anumită cadenţă. Zi și noapte.
Acum, mai mult ca oricând, se impune transpunerea în fapte a unui brand de tipul vechiului program „Fabricat în România pentru sănătate”.
Atunci când vine vorba de acreditare, primul cuvânt care îmi vine în minte este „standardizare”, apoi urmează „siguranţă” și „gestionarea riscului”.
Zilele acestea se discută tot mai des despre adoptarea unei legi prin care persoanele care sunt angajate să fie obligate să se vaccineze împotriva COVID-19.
„Pacientul: Centrul Sistemului de Sănătate!” Așa profeţea președintele României în anul 2015, la un forum găzduit de Administraţia Prezidenţială.
Săptămâna trecută, în vacanţa școlară, am dat bir cu fugiţii de la serviciu și am făcut, împreună cu copiii mei, ceva ce nu credeam că o să fac vreodată. M-am dat în niște montagnes russes.
Tehnologia ne cunoaște vulnerabilităţile profunde ale creierului. Și profită de pe urma lor.
Deseori aud: „De 30 de ani nu s-a schimbat nimic în spitalele din România. Nu s-a făcut nimic în Sănătate”. Sunt declaraţii, în general, ale unor recent intraţi în politică sau presă.
Printr-o neșansă am ajuns să fiu internat cu ceva timp în urmă într-un spital public din Capitală. Neșansa se referă la suferinţă, și nu la spital.
Dată fiind situaţia excepţională impusă de pandemia de COVID-19, în cadrul instituţiilor sanitare se realizează un triaj epidemiologic.
Congresul Internaţional al Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali de anul acesta a reunit, sub tema „Nursing Around the World”, 5.500 de asistenţi medicali din 132 de ţări.
Înfiinţarea ANMCS a însemnat introducerea procedurilor de acreditare a spitalelor din ţara noastră, proces care continuă să aducă elemente de noutate în activitatea medicală.
Similară campaniei de vaccinare din ţara noastră, într-un stat la fel de latin ca al nostru (lingviștii afirmând chiar că limba portugheză este cea mai apropiată de limba noastră de baștină), campania de vaccinare din Portugalia ar trebui să fie o lecţie pentru autorităţile și politicienii specializaţi în COVID-19 din România.
Aproape doi ani sunt de când tot ceea ce știm, auzim, vedem, trăim se leagă, invariabil, de un singur subiect. Deja știm despre ce e vorba fără a-l mai numi. Și, într-un fel, e firesc să fie așa.
Zilele trecute am primit pe una dintre reţelele profesionale la care sunt abonat un podcast și o avertizare pe tema „twindemic”.
Niciodată, în toată cariera mea medicală sau de autor de articole, nu m-am confruntat cu o criză de proporţiile pandemiei de COVID. Spun asta ca psihiatru, psiho-traumatolog, ca unul care a făcut psihiatrie de război.
Îmi înceţoșează mintea influencerii sanitari, propagandiștii pandemici și activiștii care emană din toate frazele, din fiece postare și acţiune, izul profitorilor de altădată.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe