Legislația românească impune condiții concurențiale dure pentru desfășurarea activităților medicale stomatologice – numai cei puternici rezistă.
Se încheie și 2025, un an al multor îngrijorări, al multor încercări de salvare a economiei țării și al multor incertitudini. Urmează un an despre care avem promisiuni politice și previziuni, dar și multe semne de întrebare.
Sănătatea se află într-o reformă cronică, sincopată, cu accelerări și schimbări de viziune prea frecvente și mai ales prea puțin eficiente.
Avem nevoie de inteligența artificială în medicină? Care sunt limitele, avantajele și riscurile implementării acesteia în domeniu?
Care este realitatea în ceea ce privește posibilitatea unui român asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate de a beneficia de statutul său de asigurat? Iată ce spune raportul CNAS pentru 2024.
În serviciile de sănătate este nevoie de empatie, respect pentru contribuabili, disponibilitate și credibilitate.
Oferta virtuală de cunoștințe și tehnologii medicale este tot mai consistentă. Pe piața reală de servicii medicale, însă, găsim prea puțin din ceea ce s-ar putea acorda.
Medicii stomatologi au avut în acest an multe speranţe pentru îmbunătăţirea condiţiilor de practică profesională.
Societatea nu este pregătită pentru a face faţă riscurilor pe care le poate presupune comunicarea prin mijloace virtuale. Din acest punct de vedere, fiecare este pe cont propriu.
Anual, mulţi absolvenţi de stomatologie se înscriu la examenul de rezidenţiat, deși nu sunt obligaţi să obţină o specialitate pentru a profesa. Motivele din spatele acestei decizii sunt numeroase.
Facultăţile de stomatologie trebuie să pună accent pe pregătirea medicală solidă și să nu alunece spre zona saloanelor de înfrumuseţare.
Războiul este tot mai prezent în jurul nostru și ameninţarea cu implicarea nemijlocită a României într-un război este tot mai îngrijorătoare. Trebuie să fim pregătiţi pentru ce este mai rău.
România cheltuiește mult pentru a avea medici suficienţi, dar, paradoxal, tot nu îi are. Din varii motive, mulţi tineri medici să aleg calea străinătăţii după finalizarea studiilor.
Lumea medicală din România are nevoie de o lege a tuturor medicilor, pe lângă legislaţia actuală care diferenţiază pe criterii practice categoriile de medici.
Pentru fiecare dintre noi, momentul retragerii din activităţile profesionale reprezintă un punct de cotitură. De regulă, momentul este definit și gestionat administrativ prin pensionare.
Transparenţa și comunicarea facilă a aparţinătorilor cu personalul medical au fost întotdeauna deficitare, culminând cu perioada pandemică în care „secretomania” a devenit literă de lege. Reminiscenţele le întâlnim și azi.
Serviciile medicale sunt aducătoare de venituri, dar nu trebuie să rămână doar atât. Pacienţii sunt doar niște persoane, dar sunt oameni, nu hârtii sau date abstracte.
Performanţa medicală necesită timp, practică îndelungată, dar și repetitivitate. Cercetarea știinţifică poate adăuga și ea plusvaloare medicului practicant.
Suntem corigenţi la educaţia medicală. Dar nu ne-a predat nimeni materia asta, așa că nu prea putem fi consideraţi corigenţi. Suntem doar rezultatul a ceea ce au dorit să devenim cei care se tot feresc de implementarea educaţiei medicale.
Asociate secţiilor de chirurgie orală și maxilo-facială din spitale funcţionează și servicii de specialitate ambulatorii. Dar existenţa exclusivă a unui ambulatoriu de chirurgie maxilo-facială este lipsită de sens.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe