Profesorul Gheorghe Bilașcu a fost fondatorul primei catedre și al primei clinici de stomatologie din România la Cluj în 1919. În acest an comemorăm 100 de ani de la trecerea în eternitate a distinsului dascăl și medic.
Sănătatea contribuabilului nu mai este de mult un scop în sine. Ea este un instrument, un mijloc de acțiune pentru obiective considerate mult mai importante.
Una dintre dilemele cu care societatea modernă se confruntă este prioritizarea valorilor morale și spirituale, pe de o parte, sau a valorile materiale și financiare, pe de altă parte.
În condițiile trecerii sistemului de asigurări de sănătate de la unul bugetar, de tip socialist (Semașko), la unul de tip social (Bismark), liberalizarea stomatologiei era un proces normal.
Legislația românească impune condiții concurențiale dure pentru desfășurarea activităților medicale stomatologice – numai cei puternici rezistă.
Se încheie și 2025, un an al multor îngrijorări, al multor încercări de salvare a economiei țării și al multor incertitudini. Urmează un an despre care avem promisiuni politice și previziuni, dar și multe semne de întrebare.
Sănătatea se află într-o reformă cronică, sincopată, cu accelerări și schimbări de viziune prea frecvente și mai ales prea puțin eficiente.
Avem nevoie de inteligența artificială în medicină? Care sunt limitele, avantajele și riscurile implementării acesteia în domeniu?
Care este realitatea în ceea ce privește posibilitatea unui român asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate de a beneficia de statutul său de asigurat? Iată ce spune raportul CNAS pentru 2024.
În serviciile de sănătate este nevoie de empatie, respect pentru contribuabili, disponibilitate și credibilitate.
Oferta virtuală de cunoștințe și tehnologii medicale este tot mai consistentă. Pe piața reală de servicii medicale, însă, găsim prea puțin din ceea ce s-ar putea acorda.
Medicii stomatologi au avut în acest an multe speranţe pentru îmbunătăţirea condiţiilor de practică profesională.
Societatea nu este pregătită pentru a face faţă riscurilor pe care le poate presupune comunicarea prin mijloace virtuale. Din acest punct de vedere, fiecare este pe cont propriu.
Anual, mulţi absolvenţi de stomatologie se înscriu la examenul de rezidenţiat, deși nu sunt obligaţi să obţină o specialitate pentru a profesa. Motivele din spatele acestei decizii sunt numeroase.
Facultăţile de stomatologie trebuie să pună accent pe pregătirea medicală solidă și să nu alunece spre zona saloanelor de înfrumuseţare.
Războiul este tot mai prezent în jurul nostru și ameninţarea cu implicarea nemijlocită a României într-un război este tot mai îngrijorătoare. Trebuie să fim pregătiţi pentru ce este mai rău.
România cheltuiește mult pentru a avea medici suficienţi, dar, paradoxal, tot nu îi are. Din varii motive, mulţi tineri medici să aleg calea străinătăţii după finalizarea studiilor.
Lumea medicală din România are nevoie de o lege a tuturor medicilor, pe lângă legislaţia actuală care diferenţiază pe criterii practice categoriile de medici.
Pentru fiecare dintre noi, momentul retragerii din activităţile profesionale reprezintă un punct de cotitură. De regulă, momentul este definit și gestionat administrativ prin pensionare.
Transparenţa și comunicarea facilă a aparţinătorilor cu personalul medical au fost întotdeauna deficitare, culminând cu perioada pandemică în care „secretomania” a devenit literă de lege. Reminiscenţele le întâlnim și azi.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe