Începând cu acest număr, vă propunem o miniserie de articole despre șah. Interesul pentru acest subiect se pare că a crescut de când am urmărit „Gambitul Damei”.
Serialul propune o „deschidere” curajoasă, alegând o femeie în rolul unei tinere campioane de șah care devine o mare maestră a acestui sport. Fapt mai puţin obișnuit, având în vedere că numai 1% dintre marii maeștri de șah sunt femei. Discrepanţa dintre sexe din acest sport este mai degrabă urmarea lipsei de participare a femeilor, decât a lipsei lor de talent.
Un studiu* făcut în 2006, care cuprinde 250.000 de șahiști, a arătat că jucătorii de ambele sexe au abilităţi comparabile atunci când intră în turneele de șah. Fetele au părăsit circuitul competitiv mai devreme, dar cele care au continuat, au avansat în egală măsură cu băieţii.
Un alt studiu** a venit cu aceeași concluzie, aplicând un model statistic celor 100 de jucători de top. La acest nivel, bărbaţii au, în medie, scoruri mai mari, dar acest lucru este previzibil, având în vedere numărul mult mai mare al jucătorilor de șah de sex masculin.
„Gambitul Damei” face dreptate în ceea ce privește decalajul dintre sexe, dar, din păcate, aruncă o informaţie falsă când vine vorba despre psiho-farmacologie.
Realizatorii l-au avut consultant de șah pe Garry Kasparov, dar le-a lipsit consultanţa unui psihiatru care să le spună că barbituricele și benzodiazepinele diminuează cele trei funcţii cognitive de care șahiștii au nevoie: viteza de procesare a informaţiei, memoria spaţială și luarea deciziilor.
Încă din primul episod, vedem că tânăra jucătoare utilizează barbiturice care, chipurile, o ajută să joace mai bine, ajungând la performanţa de a vizualiza pe tavan diferitele mutări, fără să aibă nevoie de tabla de șah în faţa ochilor.
Menţionez aici un studiu apărut în British Journal of Anaesthesia, în septembrie 2004, privind emoţiile negative și cele pozitive în tratamentul cu thiopental. Sub influenţa barbituricelor și benzodiazepinelor, creierul nu mai are memoria emoţiilor negative pe care se bazează învăţarea din greșeli.
Atunci când o experienţă ne produce anxietate, memorăm acel scenariu pentru a-l evita în viitor. Sute de astfel de scenarii sunt păstrate în memoria șahistului, astfel că atunci când își vede regele în spatele unui rând de pioni și tura adversarului pregătită să se năpustească și să dea șah mat, jucătorul se va simţi cuprins de anxietate și va muta imediat un pion, ca să-și elibereze regele din iminenţa unui șah mat.
O metaanaliză realizată anul trecut a studiat felul în care oamenii citesc emoţiile faciale ale altora, atunci când folosesc benzodiazepinele. Rezultatele cercetării au arătat că benzodiazepinele îngreunează recunoașterea mâniei pe feţele celor din jur, ceea ce este valabil și după utilizarea de barbiturice.
Atunci când cineva nu sesizează un pericol, va face greșeli. Iar pe lungă durată, fără memoria greșelilor, nu va învăţa din ele, ceea ce nu este un avantaj pentru jucătorul de șah.
Citește și: Instrument de screening cognitiv
*Chabris CF and Glickman MF, Psychol Sci 2006; 17(12): 1040-1046
**Bilali M et al, Proc Biol Sci, 2009, 276:1161-1165
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe