Despre nevoia de sânge se discută permanent. Se știe că atunci când se cere un component sanguin pentru transfuzie, această cerere devine o problemă. Rezolvarea ei necesită eforturi deosebite.
Ne-am obișnuit, în acești doi ani, să avem permanent masca asupra noastră. Ar trebui să reflectăm un pic înainte să ne-o dăm jos definitiv, și să ne gândim că un gest minor poate salva vieţi.
Deși România a înregistrat progrese în ceea ce privește tratamentul mielomului multiplu, majoritatea moleculelor noi fiind rambursate și disponibile, încă ne confruntăm cu probleme importante.
De câţiva ani, am participat sau am aflat de organizarea unor zile de conștientizare a unor boli, mai mult sau mai puţin rare, dar care reprezintă o problemă de sănătate publică ce trebuie diseminată. Dezbaterile au loc nu doar între profesioniști, ci și cu participarea pacienţilor sau asociaţiilor de pacienţi.
Dacă în cazul unei vacanţe sau al achiziţiei unui automobil este timp destul să alegi, să compari, să strângi date, când apare o problemă de sănătate, timpul nu așteaptă.
Deseori aud: „De 30 de ani nu s-a schimbat nimic în spitalele din România. Nu s-a făcut nimic în Sănătate”. Sunt declaraţii, în general, ale unor recent intraţi în politică sau presă.
Într-o dezbatere televizată, un analist care încerca să combată campania ucigașă de fake-news, lansată pe internet, spunea că medicii antivacciniști sunt în minoritate.
Corpul medical are, în aceste zile de cumpănă, o forţă neașteptat de mare de a trece peste dificultăţi și de a continua să își desfășoare activităţile care menţin și îmbunătăţesc activitatea medicală.
În prag de un nou an universitar, îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri prima zi de facultate. Era pe vremea când anul școlar începea cu două săptămâni de practică agricolă.
Noul an școlar vine cu pași repezi, dar și cu nesiguranţa desfășurării în format fizic a activităţii didactice.
Cu greu, încercăm să ne amintim și de alte probleme ale vieţii noastre, pe care pandemia le-a ascuns adânc în memorie.
Citeam zilele trecute despre teste noi de screening neoplazic, care pot detecta cu acurateţe prezenţa celulelor tumorale în funcţie de profilul de metilare.
Pandemia a schimbat dramatic lumea în care trăim. Majoritatea pacienţilor cu COVID-19 s-au vindecat, există totuși un număr important de decese, reprezentând peste 2% dintre cei infectaţi.
A trecut mai mult de un an de la începutul acestei nebunii care ne-a schimbat radical viaţa. Îmi amintesc că atunci când a început să se vorbească despre această „gripă”, nu știam ce ne așteaptă.
Februarie, luna în care celebrăm ziua bolilor rare, a trecut nu demult.
Cred că, dincolo de unele derapaje sau poticneli punctuale, această incredibilă provocare a dovedit că, la grea încercare, și corpul medical din România poate reacţiona unitar, ceea ce noi credeam că este mult mai dificil de realizat.
Mă uit la știrile despre epidemia de COVID-19 și mă izbesc în faţă ameninţările penale pentru ministrul sănătăţii, reproșurile la adresa medicilor, a celor care încearcă să gestioneze criza pandemică, pe de o parte.
Trăim vremuri ciudate și, în toată această criză, paradoxal, principalul dușman pentru unii nu este virusul, ci medicul. Cum se poate întâmpla o asemenea grozăvie, ne putem întreba?
O singură resursă nu poate fi cumpărată, oricâte fonduri ar avea bugetul: sângele! Este o resursă vitală, nu doar în lupta cu pandemia COVID-19, ci și în cele mai multe intervenții chirurgicale, în lupta cu cancerele sau bolile hematologice.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe