Pentru a avea certitudini în medicină și psihologie, două discipline tot mai apropiate între ele pe măsură ce înţelegem mecanismele psihologice ale generării bolilor, sunt necesare studii populaţionale efectuate pe un număr mare de subiecţi. Ne bazăm pe dovezi, iar acestea sunt uneori 
contraintuitive. De pildă, se știe că în cantităţi excesive sau la copii, alcoolul dăunează sănătăţii creierului. Dar consumul unor cantităţi rezonabile s-a dovedit protector faţă de instalarea demenţei în cazul adulţilor. 

Contrar credinţei comune, abstinenţa nu conferă avantaje, dimpotrivă, vinul bun are afecte favorabile asupra sănătăţii, cel puţin la europeni. Islamul interzice consumul de alcool, generaţii de arabi dobândind un metabolism distinct de cel european. Astfel, la ei preluarea de la europeni a obiceiului de a consuma alcool are efecte dezastruoase.

Izolarea socială influenţează stilul de viaţă

Revenind la problema enunţată în titlul acestui articol, ne putem bizui pe studiul de cohortă efectuat de Universitatea din Glasgow, Scoţia, și publicat recent în BMC Medicine. Studiul a inclus 458.146 de subiecţi cu vârsta medie de 56 de ani, care au fost urmăriţi în perioada 2006-2018 (12,6 ani). Au fost evaluate, spre eliminare, variabilele legate de rasă, sex, venituri etc.

Chestionarul studiului, pros­pectiv, a cuprins cinci tipuri de interactivităţi sociale: 1) Existenţa unui confident apropiat; 2) Sentimentul de singurătate/însingurare; 3) Vizita prietenilor și familiei; 4) Dacă locuiesc singuri; 5) Dacă participă la activităţi de grup cel puţin săptămânal.
După cei 12,6 ani, s-au înregistrat 33.135 de morţi de cauze diverse. Cea mai puternică asociere a fost la cei fără vizita unui prieten sau unei rude, riscul de moarte fiind crescut cu 39%. Dacă aceștia locuiesc singuri și în izolare socială, riscul de deces crește la 77%. Asocierile se potenţează.

O explicaţie o constituie faptul că cei izolaţi social au un stil de viaţă marcat de obiceiuri nesănătoase, îndeosebi fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentaţia necorespunzătoare și altele. Un mecanism important prin care acţionează factorii evaluaţi și prezentaţi mai sus este scăderea imunităţii, care se repercutează asupra infecţiilor, dar și a bolilor maligne. Putem adăuga deficienţele de autoîngrijire și depresia.

Longevitatea, corelată cu grija faţă de vârstnici

Dacă factorii mai sus amintiţi sunt contracaraţi, riscul de deces descrește considerabil. Longevitatea remarcabilă a chinezilor poate fi corelată și cu grija deosebită faţă de vârstnici. Numai în zona Shanghai activează 5 milioane de voluntari, tineri care îi vizitează pe bătrânii singuri ajutându-i, citindu-le cărţi, ascultându-le poveștile de viaţă etc. Ca politică de stat, pensia pe care o primesc chinezii crește automat la fiecare cinci ani, considerându-se că nevoile devin tot mai mari cu vârsta (sănătate, deplasări, întreţinere).

Dincolo de cadrul strict al acestui studiu, putem adăuga importanţa unui animal de companie, substitut de prieten, precum și marea importanţă a lecturii cărţilor de folos pentru suflet. Asociaţia Medicilor Scriitori și Publiciști Români, care nu beneficiază de niciun sprijin din partea Ministerului Sănătăţii (cum se întâmplă în alte ţări), promovează opere literare de calitate, având un efect benefic incontestabil asupra sănătăţii. În vestul Europei se afirmă tot mai evident un curent pornit din Scoţia, medicii prescriind nu doar medicamente, ci și anumite cărţi. În Grecia antică, la Epidravos, funcţiona un teatru terapeutic, destinat vindecării prin spirit.

Frecventarea bisericii are, pe lângă apropierea de Divinitate, și semnificaţia unor contacte sociale extrem de benefice, conștiinţa colectivă și spiritul ocrotitor, îndepărtarea de gândurile rele și dăunătoare liniștii sufletești. Ar fi necesară efectuarea unor astfel de studii și în România, luându-se în calcul factorii specifici ţării noastre.