Newsflash
OPINII

Evaluarea gradului de decondiţionare a aparatului locomotor

de Costică Palaghia - iul. 26 2024
Evaluarea gradului de  decondiţionare a aparatului locomotor

Prin kinetoprofilaxie se pot limita anumiţi factori ce pot conduce spre decondiţionarea elementelor componente ale aparatului locomotor. Kinetoterapeutul poate întocmi planuri terapeutice în acest sens.

Prin kinetoprofilaxie se pot limita anumiţi factori ce pot conduce spre decondiţionarea elementelor componente ale aparatului locomotor, dar și a altor aparate și sisteme prin programe de prevenţie. Kinetoterapeutul, alături de echipa interdisciplinară, poate întocmi planuri terapeutice în acest sens. 

Decondiţionarea aparatului locomotor reprezintă lipsa capacităţii acestuia de a efectua anumite acţiuni pe care înainte le-ar fi efectuat fără probleme, ducând până la pierderea totală a reacţiei de răspuns, sub formă de mișcare, la stimulii interni și externi. Se ajunge, așadar, la pierderea capacităţii motrice de bază, implicit a calităţilor motrice cum ar fi: viteza de execuţie a unei mișcări, îndemânarea necesară execuţiei unei anumite mișcări, forţa pe care musculatura implicată va trebui să o aibă în efectuarea de acţiuni motrice și rezistenţa ce va trebui să o aibă aparatul locomotor în vederea acţionării pe o perioadă de timp determinată. Totodată, vom observa și incapacitatea pacientului decondiţionat de a putea efectua elemente de psihomotricitate fină și grosieră prezente în activităţile din viaţa cotidiană.

O evaluare corect efectuată poate să scoată la iveală deficitele senzoromotorii, dar și cauzele care au produs instalarea factorilor ce au dus la producerea decondiţionării. În primul rând, din discuţia cu pacientul vom încerca să aflăm mediul care a permis instalarea proceselor de decondiţionare, după care vom identifica și eventualele afecţiuni care au condus la instalarea acestor procese.

Condiţii favorizante

Dintre cele mai frecvente cauze prezente în apariţia factorilor ce conduc la decondiţionare enumerăm:
Factorii genetici pot avea un rol important în decondiţionare, lucru care va trebui chestionat în timpul  evaluării. Trebuie aflat  dacă există un istoric familial ce ar putea indica prezenţa unor afecţiuni ce pot conduce spre decondiţionare.

Vârsta este o condiţie de risc ce poate conduce la instalarea factorilor de decondiţionare. Odată cu trecerea anilor, studiile arată că la persoanele de peste 65 de ani pot apărea artrozele și artritele, care pot afecta articulaţiile aparatului locomotor. Și la nivel muscular pot apărea diferite afecţiuni cu efect degenerativ sau inflamator, care duc spre incapacitatea funcţională a aparatului locomotor.

 Mediul în care o persoană trăiește are un rol important în evoluţia spre decondiţionare a aparatului locomotor. Mediul toxic, temperaturile prea scăzute sau prea ridicate asociate cu un grad ridicat de umiditate, lucratul îndelungat în condiţii meteo neprielnice sunt câteva dintre condiţiile care favorizează instalarea decondiţionării asupra  aparatului musculoscheletal și nu numai.

Bolile care afectează în mod direct articulaţiile și musculatura, în special la persoanele de vârsta a treia, decondiţionează rapid aparatul locomotor. Aici se adaugă și bolile în care pacientul este obligat să stea întins  o perioadă îndelungată la pat, ceea ce poate duce la atrofii musculare, contracturi, retractări, până la fibrozarea anumitor grupe musculare.

Sedentarismul conduce spre un proces de decondiţionare lentă, dar sigură a aparatului locomotor. Lipsa exerciţiului fizic duce la scăderea masei musculare, scăderea densităţii osoase, acumularea de ţesut adipos pe anumite zone externe ale corpului și la nivelul organelor interne. Toate acestea  favorizează creșterea greutăţii corporale peste limitele normale și implicit apariţia obezităţii.

Suprasolicitarea aparatului locomotor prin desfășurarea de activităţi lucrative sau sportive poate conduce spre deteriorarea capacităţii de execuţie a unor elemente de psihomotricitate. Tot aici s-ar putea adăuga și execuţia incorectă a anumitor exerciţii din cadrul unor programe neconsiliate sau nesupravegheate de specialiști.
 



Bibliografie
1. Mihai Constantinescu, Kinetoprofilaxie și recuperare în afecţiuni cardiorespiratorii, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Suceava 2023
2. Andreea-Gabriela Lazăr, Îndrumător metodic pentru programul de studii, Kinetoterapie și motricitate specială, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Suceava 2019

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe