Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Sănătatea are nevoie de predictibilitate

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 14 ianuarie 2022

Medicina nu mai este văzută ca o meserie deosebită, este de părere dr. Florin Neagoș, medic primar Medicină Internă la a Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa (SJUB).

Dr. Florin Neagoș

  • Este absolvent al Institutului de Medicină și Farmacie clujean, Medicină Generală, promoţia 1980.
  •  A făcut rezidenţiatul în cadrul Clinicii Medicală 3 Cluj-Napoca, urmat de primariat (1992), apoi s-a stabilit la Bistriţa.
  • A fost președinte al Colegiului Medicilor din Bistriţa-Năsăud.

Neagos2

Cum a arătat o zi din viaţa dv. în starea de urgenţă?

În starea de urgenţă era necesar să se ia în considerare, în plus, elementul epidemiologic, care în acea perioadă avea și o doză de naivitate, atât din partea personalului medical, cât și a pacienţilor. Cei mai mulţi dintre pacienţi erau anxioși. Să vă dau un exemplu. Au fost cazuri în care pacienţi complet asimptomatici, dar cu PCR pozitiv, au fost spitalizaţi chiar și o lună.

Ce s-a schimbat în starea de alertă?

Starea de urgenţă și apoi cea de alertă au accentuat nesiguranţa multor pacienţi și aparţinători. Din păcate, medicina nu mai este văzută ca o meserie deosebită, pe de o parte fiind și vina noastră, dar și a societăţii, cu multiplele ei neajunsuri.

De multe ori, medicul este nevoit să rezolve și probleme sociale, nu numai pe cele medicale. În acest context, pacienţii au uneori așteptări nerealiste, care nu mai ţin de medic sau de dotarea spitalelor.

Nemulţumirile pacienţilor sunt transmise aparţinătorilor, care reacţionează agresiv, fără să înţeleagă particularitatea situaţiei. Totuși, aceștia sunt mai puţini, majoritatea aparţinătorilor încercând să înţeleagă și să fie folositori.

Cum ar trebui să reacţioneze medicul în aceste situaţii?

În această situaţie, cred că, pe cât este posibil, medicul trebuie să fie imun la reacţiile nepotrivite ale aparţinătorilor. Mai ales că stresul medicului este mare, iar pacienţii nu înţeleg cât de greu este să stabilești un diagnostic, cât de greu este să comunici un diagnostic grav și apoi, cu zâmbetul pe buze, să treci la alt pacient. Cât de greu este în gărzi, când rar prinzi una-două ore de somn pe noapte.

COVID-19 se vindecă și spontan

În ce măsură și-a pus amprenta COVID-19 asupra pacienţilor cu comorbidităţi?

Majoritatea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 se vindecă fie spontan, fie cu tratament. Uitând acest lucru, media prezintă doar cazurile grave, creând o falsă imagine asupra bolii. În general, pacienţii cu multiple comorbidităţi au o evoluţie de multe ori nefavorabilă.

Din modesta mea experienţă, am constatat că la o săptămână de la debutul bolii, cu tratament corect, există posibilitatea de agravare. O provocare pentru sistemul sanitar din România va fi recuperarea pacienţilor care au făcut forme severe de boală.

A făcut SJUB faţă cerinţelor impuse de pandemie?

SJUB a fost de la început implicat în lupta împotriva COVID-19. Dacă iniţial au fost mici bâlbâieli, ulterior s-a reușit o activitate profesionistă. Nu au fost probleme majore în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale și medicamente. Au fost situaţii când unele secţii au fost relocate, ceea ce a îngreunat activitatea acestora.

Cum au făcut faţă colegii dv. cerinţelor impuse de pandemie?

Și fără pandemie, personalul medical era suprasolicitat. Presiunile sunt tot mai multe, la care se adaugă și riscul de infectare cu SARS-CoV-2. În ceea ce privește resursa umană de specialitate, pot spune cu siguranţă că, din fericire, la Bistriţa este foarte bună.

Legi clare, care să nu lase loc
la interpretări

Cum ar trebui să arate sistemul de sănătate din România?

În primul rând, cred că ar trebui ca legile privind sănătatea să fie predictibile și să nu dea loc la interpretări. Ar trebui înfiinţate case private de sănătate, situaţie care să ducă la separarea completă public/privat. Apoi ar fi necesară o mai mare autonomie a spitalelor. Spitalele și cabinetele private ar trebui să nu mai fie în relaţia cu CNAS.

Cum aţi colaborat cu medicii de familie în pandemie?

Cred că ar trebui ca medicii de familie să fie sprijiniţi pentru a-și dezvolta cât mai multe competenţe, astfel încât ambulatoriul de specialitate și spitalul să fie degrevate de cât mai multe cazuri. Colaborarea mea cu medicii de familie a fost una foarte bună, deoarece am încercat și am reușit să înţeleg și problemele lor.

Internetul, aliatul în documentare

Cât de greu îi este unui medic specialist dintr-un oraș de provincie să ajungă să fie cu documentarea la zi?

Posibilitatea documentării ar trebui împărţită în trei etape. Până în 1989, se știe, era extrem de dificilă. După 1990 și până la apariţia internetului, participarea la simpozioane și congrese a deschis și deschide în continuare multe porţi de cunoaștere, de a fi la curent cu ce e nou, și în domeniul nostru, noutăţile sunt dacă nu zilnice, săptămânale. După apariţia internetului, documentarea a devenit extrem de ușoară.

Care sunt patologiile predominante în zona în care activaţi? Ce rezolvări le găsiţi? Am în vedere și infrastructura existentă a SJUB.

Cazurile pot fi rezolvate în cea mai mare parte la SJUB datorită dotării spitalului (două aparate CT, un RMN), reabilitării ATI și UPU la nivel european și, vă rog să mă credeţi, nu exagerez deloc. Există în perspectivă înfiinţarea secţiilor de Cardiologie și Gastroenterologie intervenţională într-o clădire nouă.

De remarcat că și în prezent există activitate de gastroenterologie intervenţională. Pentru transferuri rapide în centre universitare s-a construit un heliport pe acoperișul spitalului, din câte știu, singurul de acest fel din ţară.

Dacă ar fi să luaţi viaţa de la început, v-aţi opri să profesaţi tot la Bistriţa?

DA! Acesta este locul în care am avut mult mai multe satisfacţii profesionale decât dezamăgiri.

Citiți și: Dr. Claudia Malancea: „2021 mi-a arătat cât de complexă este munca unui șef de secţie”

Etichete: PCR pozitiv SARS-Cov-2 SJUB CNAS

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.