Potrivit HotNews.ro, valorile cele mai mari au fost înregistrate noaptea și mai ales în weekend. Conform datelor analizate de jurnaliști, au fost trei weekenduri consecutive în care valorile de poluare cu praf au depășit chiar și 400% în Capitală. Având în vedere datele îngrijorătoare de la nivelul zonei Bucureștiului, ne-am îndreptat atenția în direcția celor mai recente studii referitoare la efectele poluării aerului.

Poluarea, un posibil alt factor de risc pentru osteoporoză

La începutul acestui an a apărut un studiu nou, care aduce în discuție faptul că din ce în ce mai mulți factori de risc de mediu ies la iveală în privința osteoporozei, iar poluarea aerului pare să se regăsească printre acești factori. 

Potrivit Medical News Today, un studiu nou realizat de Barcelona Institute for Global Health (rezultatele fiind publicate recent în JAMA Network Open) sugerează acum că o calitate slabă a aerului este asociată cu o densitate mineral osoasă mai scăzută în cazul populației care înaintează în vârstă. Până în prezent, literatura de specialitate în ceea ce privește poluarea aerului și sănătatea sistemului osos avea informații limitate și neconcludente. 

În acest studiu, oamenii de știință au analizat datele referitoare la sănătatea oaselor și condițiile de trai a 3.717 participanți, dintre care 1.711 femei, din 28 de sate din proximitatea unui oraș din India. Investigatorii au folosit estimări ale expunerii la poluarea aerului în exterior, referindu-se la prezența carbonului și a particulelor fine în aer.

Este vorba de particule minuscule care provin, de exemplu, de la gazele emanate de autoturisme. Din păcate, aceste particule rămân în aer o perioadă lungă de timp și pătrund în corpul uman prin plămâni. 

Cercetătorii au vrut să vadă dacă se poate stabili o legătură între calitatea aerului și sănătatea oaselor, așa că au analizat măsurători specifice ale densității osoase a participanților. 

Experții au descoperit că indivizii care au fost expuși frecvent la poluarea aerului, în special la particulele fine, păreau să aibă un nivel mai scăzut al masei osoase, scrie medicalnewstoday.com. O ipoteză ar fi că asocierea dintre calitatea prea slabă a aerului respirat și sănătatea precară a sistemului osos s-ar putea datora „stresului oxidativ și inflamației cauzate de poluarea aerului”.

Limitele recomandate de OMS

Cercetătorii din Barcelona au observat că expunerea participanților la particulele fine din aer a fost de 32,3 micrograme per metru cub, în fiecare an, valoare care depășește cu mult limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 10 micrograme per metru cub.

Riscul de schizofrenie, influențat de calitatea aerului pe care îl respirăm?

Un nou studiu, dat publicității recent, sugerează că poluarea aerului ar putea fi unul dintre factorii de risc care ar putea facilita dezvoltarea schizofreniei, scrie Medical News Today. Până în prezent, nu se știe cu exactitate care este cauza acestei patologii. Experții argumentează, însă, că un factor de risc de top ar putea fi profilul genetic al persoanei, iar genele interacționează cu factorii de mediu (izolarea socială și abuzul de substanțe sunt doi dintre factorii de risc).

Cu toate acestea, identificarea factorilor de risc pentru schizofrenie continuă, iar un nou studiu de la Universitatea Aarhus, din Danemarca, a identificat un posibil nou factor: expunerea la poluarea aerului în copilărie. 

Mai mult, oamenii de știință arată acum că o slabă calitate a aerului ar putea contribui nu doar la dezvoltarea afecțiunilor pulmonare (cancer, astm), ci și la deteriorarea creierului.

Acest studiu recent, ale cărui concluzii au fost publicate în JAMA Network Open, aduce dovezi noi care sugerează că experții ar trebui să considere poluarea aerului ca pe un factor de risc pentru sănătatea mintală și cea a creierului.

În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au analizat datele de la 23.355 de oameni născuți în Danemarca între 1 mai 1981 și 31 decembrie 2002. Evoluția acestor persoane a fost urmărită de la împlinirea vârstei de 10 ani și „până când au apărut primele semne de schizofrenie, emigrare, deces sau până la data de 31 decembrie 2012”.

Echipa de cercetători a avut acces la informațiile legate de bagajul genetic al participanților, precum și la informații referitoare la sănătatea mintală a participanților și la poluarea aerului în timpul copilăriei acestora.

Din numărul total de participanți, experții spun că 3.531 au dezvoltat schizofrenie. Analiza investigatorilor a indicat faptul că persoanele care au fost expuse la valori mari ale poluării aerului în anii copilăriei au avut un risc mai mare de a dezvolta schizofrenie la maturitate.

În plus, studiul a arătat că, cu cât au fost mai mari valorile poluării aerului, cu atât mai mare a fost și riscul de schizofrenie. Pentru fiecare creștere de 10 micrograme pe metru cub (concentrația de substanțe poluante în aerul ambienta) în ceea ce privește media zilnică, riscul de schizofrenie a crescut cu aproape 20%, a explicat cercetătoarea Henriette Thisted Horsdal.

Categorii de persoane pentru care expunerea la poluarea aeriană are cel mai mare risc

Potrivit datelor furnizate de europeanlung.org, poluarea aerului este dăunătoare în special pentru oamenii care suferă deja de afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul și BPOC. Însă un risc crescut de a fi afectați de expunerea la poluarea aerului prezintă și persoanele în vârstă, copiii și bebelușii.

Dacă o persoană are o sensibilitate, expunerea la poluarea din atmosferă poate declanșa crize de astm și poate duce la respirație șuierătoare, tuse și iritația căilor respiratorii.