Ciclul de viață al plasticului este lung la producere la degradare și are trei faze: producția, utilizarea și eliminarea. În producție, materiile prime de carbon - cărbune, gaze și petrol - sunt transformate prin procese catalitice mari consumatoare de energie într-o gamă vastă de produse.

Prezența  plasticului o resimțim  în fiecare moment  al vieții noastre moderne și are ca rezultat o expunere umană pe scară largă la substanțele chimice conținute în plastic. Materialele plastice de unică folosință constituie cea mai mare parte a utilizării actuale, urmate de fibrele sintetice și de construcții.

Materialele plastice sunt materiale chimice sintetice complexe, extrem de eterogene. Peste 98% din materiale plastice sunt produse din carbon fosil - cărbune, petrol și gaze. Acestea sunt compuse dintr-o coloană vertebrală polimerică pe bază de carbon și mii de substanțe chimice suplimentare care sunt încorporate în polimeri pentru a conferi proprietăți specifice, cum ar fi culoarea, flexibilitatea, stabilitatea, respingerea apei, ignifugarea și rezistența la ultraviolete.

Multe dintre aceste substanțe chimice adăugate sunt extrem de toxice și periculoase pentru sănătatea organismului uman. Între ele se numără substanțele cancerigene, neurotoxice, dar și perturbatori endocrini, cum ar fi ftalații, bisfenolii, substanțele per- și polifluoroalchilate (PFAS), ignifugați bromurați și ignifugați organofosfați (1).

Aceștia sunt responsabili pentru multe dintre daunele aduse de materialele plastice sănătății umane și mediului – aparent o descoperire revoluționară, cu economisire de alte materiale, în realitate o consecință dezastruoasă pentru mediu, cu impact studiat de abia în ultimul deceniu.

Producția a crescut alarmant

Producția globală de plastic a crescut aproape exponențial de la al Doilea Război Mondial, iar în tot acest timp au fost fabricate peste 8.300 de megatone (Mt) de plastic. Volumul anual al producției a crescut de la sub 2 Mt în 1950 la 460 Mt în 2019, o creștere de 230 de ori, și este pe cale să se tripleze până în 2060.

Peste jumătate din plasticul fabricat vreodată a fost produs începând cu 2002. Materialele plastice de unică folosință reprezintă 35-40% din producția actuală de plastic și constituie segmentul cu cea mai rapidă creștere a fabricării de plastic.

Fabricarea plasticului consumă multă energie și contribuie, de asemenea, semnificativ la schimbările climatice. În prezent, producția de plastic este responsabilă pentru aproximativ 3,7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, mai mult decât contribuția Braziliei.  În plus, se preconizează că această fracție va crește la 4,5% până în 2060, dacă tendințele actuale continuă necontrolate. Impactul este inimaginabil.

Oceanul este destinația finală pentru o mare cantitate de plastic, iar plasticul se găsește în tot oceanul, inclusiv în regiunile de coastă, la suprafața mării, în adâncurile mării și în gheața polară. Multe materiale plastice par să reziste descompunerii în ocean și ar putea persista în mediul global timp de decenii. Particulele macro- și micro-plastice au fost identificate la sute de specii marine din toate zonele, inclusiv la cele consumate de oameni.

Transferul trofic al particulelor microplastice și al substanțelor chimice din acestea a fost demonstrat. Deși particulele microplastice în sine (>10 µm) par să nu se biomagnifice, substanțele chimice hidrofobe asociate plasticului se bioacumulează în animalele marine și se biomagnifică în rețelele trofice marine.

Cantitățile și soarta particulelor microplastice și nanoplastice mai mici (MNP <10 µm) în mediile acvatice sunt puțin înțelese, dar potențialul de a le afecta este îngrijorător, având în vedere mobilitatea lor în sistemele biologice. Impactul negativ al poluării cu plastic asupra mediului apare la mai multe niveluri, de la molecular și biochimic la populație și ecosistem.

Contaminarea fructelor de mare cu MNP are ca rezultat expunerea umană directă, deși nu bine cuantificată, la materiale plastice și substanțe chimice asociate plasticului. Poluarea marină cu plastic pune în pericol ecosistemele oceanice de care depinde întreaga omenire pentru hrană, oxigen, mijloace de trai și bunăstare.

Consecințele grave asupra sănătății

Consecințele efectelor nedorite asupra faunei și a organismului uman nu s-au lăsat așteptate. Minerii din minele de cărbune, lucrătorii din petrochimie care extrag materii prime fosile de carbon pentru producția de plastic suferă o mortalitate crescută din cauza leziunilor traumatice, pneumoconiozei muncitorilor din industria cărbunelui, silicozei, bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare obstructive cronice și cancerului pulmonar.

Lucrătorii din producția de plastic prezintă un risc crescut de leucemie, limfom, angiosarcom hepatic, cancer cerebral, cancer de sân, mezoteliom, leziuni neurotoxice și fertilitate scăzută. Muncitorii care produc textile din plastic mor de cancer de vezică urinară, cancer pulmonar, mezoteliom și boli pulmonare interstițiale la rate crescute. Cei angajați în industria reciclării plasticului au rate crescute de boli cardiovasculare, intoxicații cu metale toxice, neuropatie și cancer pulmonar.

Locuitorii comunităților în proximitatea industriei producătoare de plastic și a locurilor de eliminare a deșeurilor se confruntă cu riscuri crescute de naștere prematură, greutate mică la naștere, astm, leucemie infantilă, boli cardiovasculare, boli pulmonare obstructive cronice și cancer pulmonar.

Feții și copiii mici reprezintă două populații cu sensibilitate și cu un risc deosebit de ridicat asupra sănătății în relația cu eternul plastic. Din cauza sensibilității, a expunerii timpurii la plastic, sunt riscuri crescute de prematuritate, naștere de copii morți, greutate mică la naștere, malformații congenitale ale organelor reproducătoare, tulburări de neurodezvoltare, afectarea creșterii pulmonare și cancer infantil. 

Riscul expunerii la particule fine

Expunerile în copilărie la substanțele chimice asociate plasticului cresc de asemenea riscul apariției multiplelor boli netransmisibile mai târziu în viață. Materialele plastice au fost denumite „cal troian”. Ele transportă diverse substanțe chimice asociate cu materialele plastice – atât aditivi, cât și substanțe chimice adsorbite – în organisme care stochează materiale plastice pe căi alimentare sau respiratorii (2).

Particulele fine,inhalate, cum ar fi cele PM2.5, sunt cele mai periculoase particule din aer, deoarece sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și, în unele cazuri, pot intra și în fluxul sanguin.

La adulți, expunerea la PM2.5 crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, boală pulmonară obstructivă cronică, cancer pulmonar și diabet [3]. La sugari și copii, crește riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere, naștere de copii morți [4], dezvoltare pulmonară deficitară și astm [5].

Prematuritatea și greutatea mică la naștere sunt factori de risc pentru boli cardiovasculare, boli renale, hipertensiune arterială și diabet la vârsta adultă, în timp ce creșterea pulmonară deficitară crește riscul de boli respiratorii cronice la vârsta adultă.

Plasticul a intrat în viața noastră treptat, discret, aparent folositor. Acum a trecut în zona cealaltă : un alt pericol din ce în ce mai vizibil pentru umanitate.

Bibliografie
1.    Landrigan PJ, Raps H, Cropper M, Bald C, Brunner M, Canonizado EM, Charles D, Chiles TC, Donohue MJ, Enck J, Fenichel P, Fleming LE, Ferrier-Pages C, Fordham R, Gozt A, Griffin C, Hahn ME, Haryanto B, Hixson R, Ianelli H, James BD, Kumar P, Laborde A, Law KL, Martin K, Mu J, Mulders Y, Mustapha A, Niu J, Pahl S, Park Y, Pedrotti ML, Pitt JA, Ruchirawat M, Seewoo BJ, Spring M, Stegeman JJ, Suk W, Symeonides C, Takada H, Thompson RC, Vicini A, Wang Z, Whitman E, Wirth D, Wolff M, Yousuf AK, Dunlop S. The Minderoo-Monaco Commission on Plastics and Human Health. Ann Glob Health. 2023 Mar 21;89(1):23. doi: 10.5334/aogh.4056. Erratum in: Ann Glob Health. 2023 Oct 11;89(1):71. doi: 10.5334/aogh.4331. PMID: 36969097; PMCID: PMC10038118.
2.    Kassotis CD, Vu DC, Vo PH, Lin CH, Cornelius-Green JN, Patton S, Nagel SC. Endocrine-Disrupting Activities and Organic Contaminants Associated with Oil and Gas Operations in Wyoming Groundwater. Arch Environ Contam Toxicol. 2018 Aug;75(2):247-258. doi: 10.1007/s00244-018-0521-2. Epub 2018 Apr 5. PMID: 29623359.
3.    GBD 2019 Risk Factors Collaborators. Global burden of 87 risk factors in 204 countries and territories, 1990-2019: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2019. Lancet. 2020 Oct 17;396(10258):1223-1249. doi: 10.1016/S0140-6736(20)30752-2. PMID: 33069327; PMCID: PMC7566194.
4.    Gauderman WJ, Urman R, Avol E, Berhane K, McConnell R, Rappaport E, Chang R, Lurmann F, Gilliland F. Association of improved air quality with lung development in children. N Engl J Med. 2015 Mar 5;372(10):905-13. doi: 10.1056/NEJMoa1414123. PMID: 25738666; PMCID: PMC4430551.
5.    Patel MM, Miller RL. Air pollution and childhood asthma: recent advances and future directions. Curr Opin Pediatr. 2009 Apr;21(2):235-42. doi: 10.1097/mop.0b013e3283267726. PMID: 19663041; PMCID: PMC2740858.