Uniunea Europeană a făcut miercuri, 3 aprilie, încă un pas important în reducerea emisiilor generate de transporturi, prin adoptarea Declarației europene privind deplasarea cu bicicleta.
Mai mult de jumătate dintre bucureșteni sunt nemulțumiți de starea mediului din zona în care locuiesc, însă doar 23% vor să se implice în soluționarea problemelor de mediu pe care le identifică.
La finalul lunii noiembrie am auzit la radio despre un act normativ pentru a stopa excesele privind funcţionarea motoarelor vehiculelor în staţionare.
După una-două săptămâni petrecute în afara Capitalei, revenind dintr-o zonă montană, apropiindu-mă de București „simţeam” că este un aer cu totul diferit, înecăcios, tusigen.
În perioada 2010-2019, peste 2,18 miliarde de oameni au fost expuși la cel puțin o zi de poluare substanțială a aerului/ an, fiecare persoană din lume având, în medie, 9,9 zile de expunere pe an.
Dispozitivele inhalatorii utilizate în tratamentul astmului bronșic contribuie la efectul de seră prin gazele propulsoare din compoziţia lor. Organizaţiile internaţionale introduc măsuri care să protejeze planeta și pacienții.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese cauzate de poluare. Anual, 25.000 de români mor din cauza aerului pe care îl respiră.
Ieri a fost marcată Ziua Mondială a Sănătății, prilej cu care profesorul doctor Vlad Ciurea a transmis un mesaj pentru fanii săi din mediul online.
În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt uciși de cancerul bronhopulmonar.
Anual, la 7 aprilie este marcată Ziua Mondială a Sănătății. Tema de anul acesta a campaniei este „Planeta Noastră, Sănătatea Noastră” („Our planet, our health”).
Într-un mesaj publicat pe canalul de YouTube, experții Organizației Mondiale a Sănătății explică de ce consideră poluarea aerului o urgență în domeniul sănătății publice.
Un studiu amplu demonstrează variaţii semnificative ale raportului dintre bebelușii de sex masculin și feminin născuţi anual, în funcţie de agenţii poluanţi regăsiţi în regiunile evaluate.
Noile strategii pentru prevenţia, tratamentul și managementul accidentului vascular cerebral au fost analizate de specialiștii români și străini în cadrul Școlii Internaţionale de Vară în Neurologie.
Expunerea la niveluri mari de poluanţi atmosferici poate crește riscul de obezitate și de astm, conform unui studiu efectuat în Delhi, India.
O echipă de cercetători și ingineri dedicaţi biotehnologiei propun o soluţie privind poluarea ecosistemului marin cauzată de cremele și loţiunile dedicate protecţiei solare.
EuroHealthNet, un parteneriat al organizațiilor care lucrează pentru a contribui la o Europă mai sănătoasă, a dat publicității recent un infografic care arată diferențele uriașe dintre țări la acest capitol.
Pe măsură ce descoperim tainele acestui virus, descoperim plusurile și minusurile activităţii sale. Dacă vorbim despre problemele pur medicale găsim o multitudine de efecte.
Lumea medicală a fost dominată, în perioada pandemiei de COVID-19, de numeroase webinarii pe această temă. Totodată, au existat multe controverse privind infecţia cu SARS-CoV-2.
O cercetare nouă sugerează că poluarea aerului ar putea avea un efect asupra numărului de decese de pe urma COVID-19.
O „pandemie” de poluare a aerului, spun cercetătorii, scurtează viețile oamenilor, la nivel mondial, cu o medie de trei ani. Totodată, poluarea aerului este cauza a 8,8 milioane de decese premature, anual, spun experții.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe