Măcar într-o săptămână să încercăm să uităm tot ce merită a fi uitat și să ne aducem aminte de chiuiturile entuziaste (și entuziasmante) pe care le-am auzit chiar și înainte de 21:45, duminică, 15 octombrie 2023.
Îi putem oare bănui de bună-credinţă pe cei care judecă de peste un an cazul Simona Halep? Nu, în niciun caz! Efectul se va răsfrânge nu numai asupra campioanei noastre, ci și asupra sportului în general.
În luna iulie, Institutul Național de Sănătate Publică își îndreaptă atenția către importanța activității fizice, a beneficiilor aduse de sport atât copiilor cât și adulților.
Un nou sondaj Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică arată că 49% dintre europeni fac mișcare.
Juvenal scria: „Ar trebui să vă rugaţi pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos” (1). Timpul parcă se scurge mult mai rapid ca „pe vremuri”, însă trebuie să facem ceva (și) pentru sănătate!
Activitatea fizică îi ajută pe copiii supravieţuitori ai unei forme de cancer să prevină și să atenueze numeroasele efecte adverse ce pot apărea în urma finalizării tratamentului antineoplazic.
Printre concurenții care participă la probele din cadrul Medigames se află și câțiva medici români, după cum a mărturisit dr. Gabriel Tatu-Chițoiu pe o rețea socială.
A fost identificată o moleculă din sânge produsă în timpul exerciţiilor fizice, care poate reduce eficient aportul de alimente la șoareci și implicit greutatea corporală.
De când a fost diagnosticată cu SM, Andrada Abrudan, membră APAN, a încercat să-și țină viața cât mai mult ocupată, iar sportul a devenit pentru ea un refugiu.
Un studiu Fitbit realizat în noiembrie 2021 arată cum s-au schimbat obiceiurile românilor după doi ani de pandemie.
Cercetătorii au descoperit că antrenamentele fizice, chiar și ușoare, pot crește eficienţa memoriei. Într-un studiu în care au fost incluși 36 de adulţi tineri sănătoși, cercetătorii au descoperit că efectuarea unui efort ușor, timp de 10 minute, poate aduce beneficii cognitive semnificative.
Pe pagina sa oficială, Spitalul Virtual pentru Copii, medicul Mihai Craiu a explicat în ce condiții pot micuții trecuți prin boală să reînceapă să facă sport.
Medicii trag un semnal de alarmă privind o nouă practică populară printre cei care consumă suplimente înainte de antrenamente.
Una dintre prezentările sesiunii de Cardiologie a conferinței „Zilele Viața Medicală”, care a avut loc pe 13-14 noiembrie, a fost susținută de conf. dr. Ruxandra Jurcuț și a abordat sindromul Marfan și noile recomandări terapeutice pentru acești pacienți.
Pacienţii cu diabet zaharat sunt printre cei cu risc crescut de deces prin COVID-19. Boala cronică de rinichi se află și ea printre factorii agravanţi în infecţia cu SARS-CoV-2. Din fericire, există mijloace prin care evoluţia acestor boli să fie controlată.
Atleţii care au fost bolnavi de COVID-19 necesită consult cardiologic înainte de reluarea activităţii sportive chiar dacă au suferit de forme ușoare de infecţie.
În ultimii ani, românii au început să fie din ce în ce mai conștienți de importanța stilului de viață sănătos, iar acest lucru se reflectă și în preocuparea pentru alimentație.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
