Recuperarea genunchiului operat pentru ruptură de ligament încrucișat anterior poate dura și până la opt luni.
Dintre ligamentele articulației genunchiului, ligamentul încrucișat anterior (LIA) este cel mai predispus la rupere. Ruperea LIA poate fi urmarea traumatismelor directe sau indirecte asupra articulației genunchiului.
Genunchiul care suferă o astfel de modificare structurală va deveni instabil, cu tendințe de translație și rotație internă a tibiei pe femur. Dacă nu se intervine în timp util, acest lucru produce o uzură prematură a meniscurilor și apoi a cartilajului hialin. Un ligament rupt nu se va vindeca niciodată în lipsa intervenției chirurgicale a medicului ortoped. Capetele rupte nu se vor putea uni între ele prin nicio metodă știută până azi.
Medicul ortoped va înlocui în totalitate ligamentul cu ajutorul metodelor și mijloacelor specifice chirurgiei ortopedice. Încă din a doua zi postoperator, pacientul va începe kinetoterapia sub îndrumarea și supravegherea unui kinetoterapeut.
Pentru că recuperarea genunchiului cu acest tip de operație poate dura și până la opt luni, kinetoterapia va continua la domiciliul pacientului. Kinetoterapeutul va studia înscrisurile medicale cu recomandările chirurgului. Scrisoarea medicală și biletul de externare vor preciza dacă pacientul prezintă afecțiuni asociate care îi pot influența evoluția.
În urma evaluării durerii genunchiului operat folosind scala VAS de la 0 la 10, kinetoterapeutul va constata o valoare a indicelui de 1-2 în repaus, iar în timpul mobilizărilor acesta va ajunge la 7-8. Valorile în starea de repaus pe timpul nopții pot fi mai mari, de până la 4-5 pe scala VAS.
Folosind goniometrul clasic cu două brațe, kinetoterapeutul va evalua amplitudinea de mișcare a genunchiului. În cele mai frecvente cazuri, la externarea din spital (fapt confirmat la evaluarea inițială făcută la domiciliu) unghiul de flexie pentru genunchiul operat ajunge la 90° la mișcările pasive. Pentru mișcările active, va ajunge la o valoare de 65°-70°.
Deficitul de extensie este o problemă des întâlnită în timpul recuperării după acest tip de intervenții chirurgicale. Atât pentru mișcările pasive, cât și pentru cele active, măsurătoarea făcută de kinetoterapeut va indica valori cuprinse între 155° și 170°, în funcție de particularitățile cazului.
Evaluarea va continua prin testarea forței musculare dezvoltate de musculatura periarticulară a genunchiului operat. Folosind scala MRC de la 0 la 5, kinetoterapeutul va observa că valorile pentru mișcările active se vor încadra între 2 și 4. 
Valorile vor oscila în funcție de tipul mișcărilor efectuate de pacient în timpul testării, și anume: active fără rezistență, active cu rezistență din partea kinetoterapeutului, mișcări active cu rezistență în regim concentric, respectiv excentric.
Evaluarea va continua cu aplicarea testelor de propriocepție și echilibru. Se vor analiza diferite situații, astfel încât să poată oferi o situație cât mai clară asupra gradului de deficit. Se va testa echilibrul în ortostatismul unipodal și bipodal, cu sprijin și fără sprijin cu ajutorul unor mijloace precum cadrul de mers sau cârje de diferite tipuri.
Gradul de echilibru pentru ortostatismul bipodal se va face în statică, inițial fără mișcarea părții superioare a corpului, apoi cu efectuarea unor mișcări la acest nivel.
Referința se va situa pe un interval cuprins între 0 și 5 secunde în care pacientul va fi supus testului. De regulă, acesta reușește să ajungă la un timp de 2-4 secunde, în funcție de situațiile mai sus menționate. 
Echilibrul pentru ortostatismul în dinamică va fi testat prin deplasarea pacientului cu sprijin, ajutat de cadrul de mers sau cârje pe teren normal sau pe teren cu diferite trasee motrice specifice kinetoterapiei. La evaluarea inițială, testarea ortostatismului în dinamică a pacientului cu ligamentoplastie nu se va face fără sprijin. 
Este important de menționat că în timpul testării echilibrului trebuie cunoscut bine gradul de durere. Durerea produce inhibiție la nivel segmentar, iar la intensități ridicate aceasta poate produce inhibiție globală. Inhibiția segmentară și globală pot influența semnificativ modul de percepere a schemei corporale și modul de funcționare a memoriei kinestezice pentru pacientul testat.
Bibliografie:
Constantin Drăgan, Liliana Pădure, Metode și tehnici de kinetoterapie, Editura Național, București, 2023
Elena Engrich, Kinetoterapia pe înțelesul tuturor, ediția a III-a revizuită și adăugită; Editura Medicală, București, 2025
Vlad Predescu, Reconstrucția LIA, 2013
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe