UPDATE 11.05.2026: Între timp, toți pasagerii de pe vas au fost debarcați și plasați în carantină pentru o perioadă de timp mai îndelungată pentru a evita răspândirea virusului. Din cei debarcați, doi turiști au fost confirmați cu hantavirus. 

Infecția cu hantavirus este o zoonoză transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina cu virus prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală și prin leziuni ale pielii sau mușcătură de rozătoare. De aceea eliminarea/minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni această infecție.

Hantavirusurile pot da forme agresive de boală, manifestată inițial ca o pneumonie interstiţială cu aspect pseudogripal, cu oboseală accentuată, febră și mialgii. Unii pacienții mai pot prezenta și dureri de cap, amețeală, frisoane, simptome digestive (greață, vărsături, diaree, dureri abdominale). Faza avansată, care apare chiar și la aproximativ două săptămâni după debut, include tuse, dificultăți de respirație, senzație de presiune toracică, cauzată de acumularea de lichid în plămâni. În cadrul sindromului pulmonar, boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie.

Febra hemoragică cu sindrom renal este o formă severă de boală care afectează rinichii. Simptomele apar, de obicei, la 1-2 săptămâni după expunere, dar în cazuri rare pot apărea chiar și după opt săptămâni. Debutul este brusc, cu manifestări precum dureri intense de cap, dureri lombalgii și dureri abdominale (semne de afectare renala), febră și frisoane, greață, tulburări de vedere +/- eritem facial, inflamația conjunctivala si  erupții cutanate. Decesul poate apărea secundar complicațiilor grave: șoc acut cu prăbușire tensionala, hemoragii interne și insuficiență renală acută. 

Opțiuni terapeutice 

În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin disponibil pe scară largă (cazurile sunt totuși puține și nu justifică cercetări amănunțite în acest domeniu), motiv pentru care prevenția rămâne esențială. Deși opțiunile terapeutice sunt limitate, intervenția medicală promptă și monitorizarea atentă pot crește semnificativ șansele de recuperare și de limitare a dezvoltării cazurilor de infecție cu hantavirus.

Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Există anumite zone în Europa în care cazurile sunt mai frecvente, şi România este pe harta de hantavirusuri, dar cu un număr foarte mic de cazuri. În perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri ( 4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs 1 caz până în prezent). 

Actualmente există un focar de infecție cu hantavirus pe un vas olandez de croazieră (MV Hondius), plecat din Argentina, prin Oceanul Atlantic, spre Insulele Canare. Până la ora actuală au fost identificate opt cazuri,  dintre care cinci confirmate de laborator și trei suspecte. Din păcate exista trei decese (un cuplu din Olanda si o turista din Germania). Debutul îmbolnăvirilor a fost înregistrat în intervalul 6-28 aprilie 2026. 

Evoluția clinică a cazurilor a fost caracterizată inițial prin febră și simptome digestive, urmate de agravare rapidă, cu apariția pneumoniei, sindromului de detresă respiratorie acută și, în unele cazuri, șoc.  Se pare ca originea acestui focar este în Argentina, țară care a mai avut în 2018 un focar cu 33 de persoane infectate, dintre care 11 au decedat. În situația actuală se caută originea exacta a acestui focar și mai ales se încearcă limitarea răspândirii virusului. 

Din fericire, omul este doar o gazdă  ocazională/accidentală, virusul fiind mai specific rozătoarelor. Prin urmare, și răspândirea lui în rândul oamenilor este mult mai redusă. De aceea Organizația Mondială a Sănătății consideră că nu e „nici începutul unei epidemii, nici al unei pandemii”. Urmează identificarea și verificarea contacților pentru a limita răspândirea virusului și asanarea focarului de pe vasul de croazieră. În acest ultim scop, nava va fi ancorată în largul Insulelor Canare (nu in port!) și o echipă de medici epidemiologi va urca la bordul ei.