Tulburările asociate bolii Parkinson își fac simțită prezența cel mai adesea la persoanele între 50 și 70 de ani, înregistrând o frecvență ușor mai ridicată la persoanele de sex masculin. Se crede că, în realitate, momentul debutului primelor semne ale instalării bolii Parkinson este precedat de pierderea prin distrugere a 60%-80% dintre neuronii cu rol de control asupra activităților motorii. 

În primele faze, simptomele prezente ar putea fi confundate destul de ușor cu efectele procesului normal de îmbătrânire. Mai apoi, în urma evaluărilor efectuate, diagnosticul va deveni evident prin teste și scale specifice care au rolul de a depista această boală.

Rigiditatea este observată de kinetoterapeut în momentul în care acesta va constata o creștere a rezistenței musculaturii membrelor în timpul mobilizărilor pasive aplicate pacientului analizat. Bradikinezia are manifestări vizibile în activități cum ar fi: scris de mână mic lizibil (micrografie); diminuarea semnificativă a mișcărilor mimice (hipomimie) și clipit rar, alături de o voce joasă în timpul vorbirii (hipofonie).

Tremurul, care este înregistrat la 70% dintre cazuri , este un simptom manifestat în special în starea de repaus, cu precădere în perioadele de stres. Tremurul se poate diminua în timpul mișcărilor active voluntare și dispare în timpul somnului. Instabilitatea posturală, atât în statică, dar și în dinamică, este caracterizată prin faptul că pacientul nu mai prezintă capacitatea de a-și menține echilibrul în postura de ortostatism sau de a executa diferite acte sau acțiuni motrice din această poziție sau din așezat fără dezechilibrări.

Afectarea coordonării duce la incapacitatea pacientului de a executa elemente de psihomotricitate fină și grosieră la nivel segmentar și global, lucruri dificil de tratat în stadiul avansat al bolii. Tulburări ale mersului sunt aspecte cauzate de afectarea reflexelor posturale și caracterizate prin instalarea tipurilor de mers patologic, cum ar fi mersul târșâit cu pași mici alături de pierderea acțiunii de balansare a brațelor pe lângă corp din timpul mersului. Acest aspect crește riscul căderilor accidentale.

Exerciții specifice 

Un adjuvant terapeutic de mare importanță, kinetoterapia în boala Parkinson constă în gimnastică medicală zilnică. Aceasta va avea în componență reeducarea funcțională, refacerea echilibrului postural și reeducarea mersului. 

Exercițiile vor fi dozate cu pauze de odihnă între serii, iar ședințele vor fi scurte, pentru a nu da posibilitatea pacientului de a ajunge la faza de oboseală. De fiecare dată înainte de începerea ședinței de kinetoterapie se vor face exerciții de încălzire, care vor fi executate la nivel segmentar și global.

Exercițiile pentru mobilitate și coordonare vor avea în alcătuire elemente de execuție cu diferite mijloace specifice kinetoterapiei, cum ar fi: mingi, bastoane, placa canadiană pentru ADL-uri etc. Exercițiile vor fi active, iar pacientul le va efectua în toate posturile posibile, de preferat în fața oglinzii. 

Exercițiile de echilibru vor consolida în special ortostatismul în statică, ortostatismul în dinamică fără deplasare și ortostatismul în dinamică cu deplasare. Elementele componente vor fi constituite din exerciții care schimbă poziția centrului de greutate al corpului pacientului în diferite axe sau de pe un picior pe altul, în alternanță cu schimbări de postură a capului și a membrelor superioare.

Exercițiile pentru corectarea mersului patologic vor compune diferite tipuri de mers, cum ar fi: cel cu pas adăugat, mersul lateral, cu pas încrucișat, pe vârfuri, pe călcâie și mersul peste diferite obstacole. Se va aplica și mersul pe diferite forme de teren cu diferite texturi, atât pentru urcat, cât și pentru coborât.  

Bibliografie:
Gelu Onose, Liliana Pădure, Compendiu de neuroreabilitare, Editura Universitară Carol Davila, București, 2008
Marilena Kory-Mercea, Ștefania Kory Calomfirescu, Kinetoterapia pacienților cu boala Parkinson, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2009; ISBN: 978-973-53-0206-1
Mihai Constantin, Kinetoterapia în afecțiuni neurologice-Caiet de lucrări practice, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2021, ISBN 978-973-666-667-4