Având în vedere realitatea actuală, susținută și de dovezi științifice, fiecare salariat ar trebui să aibă posibilitatea să opteze pentru pensionare în intervalul de vârstă 60-75 de ani, în funcție de dorință, profesie și aptitudini.
Succesul biologic al speciei Homo sapiens sapiens datorat evoluției relațiilor sociale și medicinei moderne este fără egal în biosfera Terrei. Există însă și reversul medaliei: populația tinde, în timp, să depășească posibilitățile de susținere a vieții pe planetă, iar îmbătrânirea crește balastul demografic. Aceasta este „bomba cu ceas” a demografiei moderne, care se va declanșa, probabil, după ce proporția celor ieșiți din activitatea utilă societății o va depăși semnificativ pe a celor în activitate.
La om există o stadializare a vârstelor, în funcție de etapele biologice. Vârsta întâi se situează de la 0 la 14 ani. Practic, la împlinirea vârstei de 15 ani copilul normal dezvoltat devine adult, însă în faza de tranziție este considerat adolescent. În funcție de evoluția individuală, adolescența se suprapune peste ultimii ani ai copilăriei şi primii ani ai vârstei adulte. De la 15 ani poate munci ca salariat (cu acordul părinților), iar la 18 ani devine major juridic, are drept de vot, de proprietate, de căsătorie, de militărie etc.
De la 15 ani până la 60 de ani se consideră vârsta a doua, iar de la 60 de ani începe vârsta a treia, cu subcategoriile senescența, senectutea și longevitatea. Senescența se manifestă între 60 și 74 de ani. Următoarea subperioadă, senectutea (75 și 89 de ani) reprezintă bătrânețea propriu-zisă. Ea marchează o scădere evidentă a performanțelor individuale, omul ajunge la limita vieții active, iar pentru majoritatea, în această perioadă survine decesul, prin boli cronice sau acute, accidente sau încetarea funcțiilor vitale (speranța de viață a omului este în jurul vârstei de 80 de ani). Ultima etapă este longevitatea, puținii oameni care împlinesc 90 de ani şi peste, fiind numiți longevivi, iar cei care depășesc 100 de ani sunt numiți centenari.
Ținând cont de particularitățile ontogenetice (individuale) și filogenetice (moștenite), de ocupație și de uzura individuală, există un interval variabil de timp în care omul poate fi activ, util societății și lui însuși. Urmarea, bazată pe știință, este propunerea ca legea să accepte ca orice salariat să poată opta – în funcție de dorința, profesia și aptitudinile sale – pentru pensionare în intervalul de vârstă 60-75 de ani.
Și la noi, legea veche prevăzuse (în afara situațiilor de pensionare la vârste mai mici pentru anumite profesii) față de limita de 57 de ani la femei și 60 de ani la bărbați și unele cazuri de prelungire a vârstei de pensionare. De exemplu, la medicii militari până la 65 de ani, iar la medicii civili până la 70 de ani, la cererea salariatului. Există acum posibilitatea unui plus de câțiva ani de activitate (față de vârsta standard) pentru intelectuali, ținând cont că pregătirea lor a fost îndelungată, iar experiența le sporește valoarea.
Prin completarea legii actuale cu propunerea de mai sus, s-ar crea posibilitatea de prelungire a duratei de activitate cu circa 10 ani pentru anumite categorii de intelectuali al căror aport este valoros (în special în învățământ, medicină, cercetare) și la care se înregistrează deficit cronic de personal. Pentru cei care pot și vor să lucreze și după 75 de ani, se poate aplica regula existentă cu aprobare anuală, pe bază de cerere personală și control medical și psihologic.
Aplicarea acestui algoritm ar reduce presiunea financiară asupra fondului de pensii, ar mări contribuția socială a salariaților, ar îmbunătăți calitatea muncii prin menținerea celor cu experiență și calificare de excepție și ar suplini lipsa de personal înalt calificat.
Pentru a stimula munca utilă, în toate formele ei, ar fi bine ca perioada activă să fie considerată de la începerea oricărei activități după absolvirea școlii generale, când copilul devine adult, și până la împlinirea vârstei minime de pensionare de 60 de ani, a celei standard de 65 de ani, a noii limite de vârstă propusă, de 70 de ani, pentru anumite categorii, a limitei maximale de vârstă propusă de 75 de ani sau a vârstei maxime de activitate a persoanei respective.
Acest lucru ar însemna în total 45-60 de ani de muncă (inclusiv învățătură), din care s-ar scădea eventuale perioade de întrerupere nejustificată. Iar pensia generală cu contributivitatea individuală va putea fi suplimentată cu vechimea în muncă. Ar fi un imbold suficient pentru continuarea studiilor școlare și pentru angajarea tinerilor în câmpul muncii, care probabil ar rezolva și criza forței de muncă, șomajul tinerilor și insuficiența fondului de pensii, dacă s-ar dori, nemaifiind necesară imigrația.
Dacă există voință politică, se poate elimina imediat acest „pat al lui Procust” reprezentat de o lege a pensionării prea rigidă și restrictivă, cu limite fixe, care nu ține cont de individualitatea pensionabilului. Salariații nu ar mai fi pensionați uniform, fals egalitarist, de fapt discriminatoriu, fără să se țină cont de aptitudinile, dorința și importanța socială a muncii lor.
Raportul dintre pensionari și salariați este în România de 8:10, cu diferențe între județe. Cum de altfel există diferențe între țările europene, unde guvernanții au crescut treptat vârsta de pensionare și unii chiar acordă stimulente pentru cei care vor să muncească până la o vârstă înaintată. Dar îmbătrânirea populației ridică tot mai multe provocări economice și sociale, afectând pensiile în România, iar argumentul demografic nu pledează pentru creșterea vârstei de pensionare.
Totuși, noile legi prevăd pensionarea ambelor sexe la 65 de ani (dacă au vechimea corespunzătoare în muncă), cu unele excepții pentru unii intelectuali sau în minus pentru anumite profesii cu stres fizic și/sau psihic deosebit: militari, polițiști, servicii secrete, magistrați, aviatori, diplomați și alte categorii, care nu ar putea să lucreze eficient până la vârsta standard de pensionare.
Există mai multe aspecte controversate, care vor impune modificări ulterioare. Este vorba, în primul rând, de impactul bugetar și cerințele PNRR. Modificările aduse pensiilor au fost criticate pentru lipsa de claritate și previzibilitate, generând riscuri pentru fondurile europene atrase. Unele prevederi au fost considerate neconstituționale, iar actualizările vor fi revizuite de Comisia Europeană.
Interdicția cumulului pensiei cu salariul – aplicată în trecut și rediscutată în 2025 – descurajează pensionarii să ocupe funcții, deși aceștia sunt cei mai calificați, datorită experienței lor în domeniul respectiv.
Cei pensionați ar trebui să fie valorificați în funcții adecvate pentru nevoia de continuitate și expertiză, dar există presiuni din partea UE pentru sustenabilitate fiscală și lipsesc programele de reconversie profesională. Exceptarea de la interdicție și programele de reconversie profesională ar putea răspunde atât nevoilor naționale, cât și cerințelor UE.
Pe baza argumentelor biologice, istorice, economice, financiare, legislative etc. prezentate, se poate acționa legal pentru optimizarea acestui domeniu important, dar controversat al încheierii carierei profesionale active, dar și al rezervei de cadre (supra)specializate. Poate că ar trebui să se afle cine se opune acordării drepturilor pensionarilor, de ce și în ce scop.
BIBLIOGRAFIE
Ordeanu V, Retirement and Modern Demography, OAJ Gerontology & Geriatric Med, 2025
Mustață M, Speranța de viață și durata de viață de-a lungul istoriei, eAsistent.ro, disponibil la https://www.easistent.ro/?p=7840
Pop C, Situația demografică în România: impactul asupra structurii populației în 2024, disponibil la https://www.msnews.ro/situatia-demografica-in-romania-impactul-asupra-structurii-populatiei-in-2024
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
