În mecanismele de redarea a echilibrului participă receptorii de pe suprafețele cutanate, proprioceptorii din organele tendinoase Golgi și partea vestibulară – și anume, urechea internă cu otolitele, care au rolul de reglare a echilibrului și orientării spațio-temporale. Kinetoterapeutul trebuie să țină cont, în special în perioada imediat postoperatorie, de dificultățile survenite în urma modificărilor de presiune intracraniană ce intervin în timpul schimbărilor posturale într-o perioadă scurtă de timp. De exemplu, în timpul manevrelor de trecere de la decubit dorsal la postura de așezat sau de la așezat în ortostatism, pacientul va avea stări de vertij care nu sunt ușor de gestionat dacă nu se acționează cu precauție. Menținerea peste 5 secunde a anui pacient într-o asemenea stare poate să-l ducă în stări de sincopă, el poate să cadă și să se accidenteze ori se va speria și va pierde încrederea în propriile forțe și în kinetoterapeutul care conduce procesul de recuperare.

Dacă e să vorbim despre redarea unei bune stări de echilibru, va trebui să etapizăm perioadele de lucru în funcție de starea evolutivă a pacientului. Acest proces de readaptare poate dura zile, iar la unii pacienți chiar și săptămâni. Așadar, inițial pacientul va fi învățat să-și mențină echilibrul în așezat pe pat, dar cu picioarele în extensie, iar zona spatelui nu va trebui să aibă puncte de sprijin. 

Dacă rezistă cel puțin 10 minute fără probleme în această postură, va trece la următoarea etapă – așezat la marginea patului cu picioarele atârnate. 

Dacă în această postură pacientul poate sta fără ca să apară stări de amețeală pentru o perioadă de cel puțin 15 minute, atunci va putea fi ridicat în ortostatism. Ultimele două posturi sunt acelea în care kinetoterapeutul poate aplica cu ușurință gimnastica respiratorie pentru pacientul proaspăt operat. La fel de bine poate aplica proceduri de tapotaj dacă este nevoie, în special pentru zona apicală.

Pentru reabilitarea echilibrului în ortostatism, kinetoterapeutul va trebui să țină cont de gradul de afectare a schemei corporale și memoriei kinestezice a membrului pelvin operat. Pacientul în perioada de început a recuperării în postura de ortostatism va privi tot timpul în jos, pentru că altfel nu va reuși să localizeze poziția piciorului operat. Engramele de la nivel cerebral nu vor recunoaște în totalitate caracteristicile noului implant: greutatea diferită a zonei operate și noul mod de așezare a structurilor periarticulare. Acest lucru va face ca pentru început genunchiul să nu poată fi mișcat, chiar dacă din punct de vedere morfostructural este funcțional.

Pentru o recuperare mai ușoară, adaptarea va trebui să se facă în trei situații, iar trecerea de la o fază la alta se va face treptat, la fel cum s-a facut la nivelul prezentat anterior. Așadar, avem 1. ortostatismul în statică, 2. ortostatismul în dinamică fără deplasare și 3. ortostatismul în dinamică cu deplasare. În primele zile, pentru fiecare din situații, pacientul se va ridica pe cadrul de mers doar cu ajutorul și sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului. În toate cele trei situații, în primele 3-4 săptămâni, ridicarea se va face doar sprijinit pe cadrul de mers. 

1. Prima fază de readaptare pentru refacerea echilibrului în ortostatism constă în ridicarea din așezat la marginea patului în ortostatism cu sprijin pe cadrul de mers fără ca pacientul să miște vreun membru. Dacă pacientul va reuși să stea în această postură o durată de cel puțin 5 minute, atunci se va putea trece la următorul nivel.
2. La acest nivel, kinetoterapeutul va educa pacientul ca după ce se ridică și se menține în ortostatism cu ajutorul cadrului de mers, să facă câte un pas în față, alternând: o dată piciorul operat, apoi piciorul sănătos, fără deplasare. Același lucru se poate face în spate, pe lateral sau pe diagonală, pentru un interval de cel puțin 3 minute. Astfel se consideră încheiată etapa de reeducare a echilibrului pentru starea de ortostatism în dinamică fără deplasare. 
3. Dacă vorbim de ortostatismul în dinamică cu deplasare, după ridicarea pe cadrul de mers, pacientul asistat în permanență de kinetoterapeut va efectua deplasări spre înainte, respectând următoarea ordine: cadrul de mers în față, piciorul operat în față, piciorul sănătos în față. Dacă pacientul va reuși să parcurgă o distanță de 10 metri, atunci va putea fi considerată încheiată perioada de reeducare a echilibrului și propriocepției.