Aterotromboza este principala cauză de morbiditate și mortalitate cardiovasculară. Recent a avut loc a 20-a ediţie a Conferinţei de Aterotromboză, o manifestare știinţifică ajunsă la ediţie aniversară, susţinută de Societăţile Române de Cardiologie și de Neurologie.

Datele legate de morbi-mortalitatea cardiovasculară și ateroscleroză explică necesitatea unor întruniri concepute ca o interfaţă pentru dezvoltare, la graniţa dintre diverse specialităţi care se ocupă cu ateroscleroza și complicaţiile sale trombotice.

File de istorie

Anul 1948 și studiul Framingham au marcat un punct de interes pe harta istoriei aterosclerozei, prin identificarea factorilor majori de risc pentru apariţia aterosclerozei și patologiei cardiovasculare asociate acesteia.

Următoarele momente importante includ descoperirea statinelor (mevastatin) de către Akira Endo în 1973, prima angioplastie coronariană cu balon, efectuată în 1977 de Andreas Grüntzig, și apariţia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, în 1981.

Imagistica non-invazivă în sindroamele coronariene

Consecinţa progresiei aterosclerozei la nivelul circulaţiei coronariene constă în apariţia sindroamelor coronariene cronice și acute. Medicina modernă are un rol fundamental în identificarea pacienţilor cu simptome și factori de risc pentru apariţia aterosclerozei și în adresarea lor către investigaţiile adecvate, înainte de evoluţia către sindrom coronarian acut.

Asociaţia Europeană de Imagistică Cardiovasculară a emis la începutul anului 2022, în colaborare cu mai multe societăţi americane, un document cu recomandări privind imagistica non-invazivă în sindroamele coronariene, cu scopul de a oferi indicaţii mai precise privind evaluarea și managementul pacienţilor cu boală coronariană aterosclerotică suspectată sau cunoscută.

Deși există mai multe ghiduri și recomandări europene privind sindroamele coronariene, nu există o lucrare centrată pe imagistica cardiovasculară și utilitatea sa în evaluarea acestor sindroame. Ideea centrală a acestui document constă în stratificarea adecvată a riscului pre-test de boală coronariană obstructivă, înainte de adresarea pacienţilor simptomatici fără boală coronariană cunoscută către investigaţii suplimentare.

Ghidurile europene și americane recomandă utilizarea scorului clinic Duke și a modelului Diamond și Forrester modificat ca unelte clinice preferate pentru calcularea probabilităţii pre-test. Testele imagistice non-invazive sunt considerate cele mai utile la pacienţii cu probabilitate pre-test intermediară (>15%) pentru boală coronariană obstructivă, dar ele se recomandă și la pacienţi cu probabilitate mai scăzută (5-15%), doar în anumite cazuri selecţionate, pentru a evita riscul de creștere a rezultatelor fals pozitive.

Este terapia cu clopidogrel una învechită?

În cadrul dialogurilor efectuate între moderatori a fost dezbătut subiectul tratamentului antiagregant cu clopidogrel, o mo­leculă matură, cu peste 22 de ani de la momentul aprobării de Administraţia pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor din SUA.

Printre argumentele în favoarea acestei molecule merită menţionat faptul că acest inhibitor de P2Y12 este antiagregantul preferat din această clasă, în asociere cu anticoagulante orale directe, la pacienţii cu fibrilaţie atrială și boală coronariană, motivul fiind obţinerea de beneficii terapeutice superioare altor scheme cu antitrombotice în studii clinice.

Utilizarea de clopidogrel, în absenţa aspirinei, s-a asociat cu reducerea semnificativă a complicaţiilor hemoragice, fără creșterea celor trombotice, la pacienţii cu tratament anticoagulant oral și angioplastie coronariană. În plus, această schemă are raport cost-eficienţă superior altor opţiuni terapeutice.

Rol în apariţia accidentelor vasculare cerebrale

Există din ce în ce mai multe dovezi că microbiota contribuie în mod direct sau indirect la patogeneza factorilor de risc vasculari tradiţionali (vârstă, obezitate, diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială). Totodată, ea joacă un rol independent în apariţia anumitor tipuri de accident vascular cerebral (AVC), prin invazie bacteriană directă, exotoxine, depunere de amiloid, inflamaţie și metaboliţi derivaţi din activitatea microbiomului.

American Heart Association Stroke Council recomandă testarea pentru boală coronariană aterosclerotică asimptomatică a pacienţilor care au avut evenimente ischemice asociate cu ateroscleroza intracraniană, întrucât studiile efectuate au dovedit că peste 50% dintre aceștia prezintă ischemie miocardică silenţioasă.

Efecte pe tensiunea arterială

Se discută din ce în ce mai frecvent despre conceptul de îmbătrânire vasculară precoce, caracterizată prin rigiditate arterială crescută, măsurată prin presiunea undei pulsului, deși la momentul actual nu există criterii de diag­nostic clar stabilite.

Este cert însă că există o relaţie bidimensională între ateroscleroză și hipertensiunea arterială. Funcţia arterială este oglinda reală a degradării arteriale cauzate de factorii de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea arterială.

Cum putem preveni ateroscleroza?

Factorii de risc cardiovasculari și comorbidităţile non-cardiovasculare asociate cu dezvoltarea aterosclerozei sunt fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat și boala renală cronică. Eliminarea comportamentelor de risc pentru sănătate ar face posibilă prevenirea a cel puţin 80% dintre bolile cardiovasculare, conform Ghidului de Prevenţie a Bolilor Cardiovasculare emis în 2021 de Societatea Europeană de Cardiologie.

Indicii care definesc sănătatea cardiovasculară sunt calitatea dietei, nivelul activităţii fizice, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, colesterolul seric, glicemia serică și absenţa fumatului, măsurile de prevenţie fiind realizate prin metode farmacologice și non-farmacologice.

„Totul pentru inima ta” reprezintă un program de screening de mare amploare desfășurat de Societatea Română de Cardiologie în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică și cu alte instituţii în perioada iulie 2020 – decembrie 2023.

Scopul acestui program constă în promovarea și susţinerea stilului de viaţă sănătos în opt regiuni de dezvoltare, precum și în screeningul pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular din rândul a peste 165.000 de persoane, dintre care cel puţin 50% aparţinând categoriilor vulnerabile, cu facilitarea accesului ulterior la servicii medicale.

Acest proiect este menit a sta la baza registrului naţional care include persoane cu vârsta peste 40 de ani, cu factori de risc cardiovascular, care conduc la evenimente cardiovasculare majore, plecând de la considerentul că ateroscleroza și consecinţele sale pot fi evitate prin identificarea și tratarea factorilor de risc și a comorbidităţilor.

Citiți și: Informaţii de ultimă oră, la PDI 2022