Relaţia dintre microbiotă și bolile pancreasului precum și utilizarea inteligenţei artificiale sunt două dintre subiectele dezbătute la cea de-a noua ediţie a simpozioanelor de gastroenterologie româno-germane.
Există o veche colaborare între gastroenterologii români și germani. A început cu specializarea medicilor români în Germania interbelică și a continuat prin munca medicilor români în Germania zilelor noastre și prin participarea reciprocă la manifestări știinţifice, proiecte comune de cercetare, demonstraţii practice. Dar există și o iniţiativă care a fost instituţionalizată. Menţionăm aici seria de simpozioane de gastroenterologie româno-germane iniţiate de prof. dr. Monica Acalovschi, membru corespondent al Academiei Române, și profesorul Wolfram Zoller din Stuttgart. Sunt simpozioane desfășurate anual, alternativ, în
România și Germania (întrerupte temporar doar de COVID).
Anul acesta simpozionul s-a desfășurat la București, în perioada 23-24 mai, și a fost organizat de prof. Mircea Diculescu. Au participat din fiecare ţară minimum 15 conferenţiari și numeroși tineri care au prezentat postere electronice și postere selectate pentru prezentare orală. În afară de prezentările circumstanţiale, lectorii au expus și dezbătut aspecte importante de patologie gastrointestinală și hepato-pancreatică, într-o atmosferă riguroasă și cordială.
Printre lucrările foarte interesante am remarcat-o pe cea a profesorul Alexander Hann din Wuerzburg, născut în România. Acesta a impresionat prin expunerea la zi a progreselor inteligenţei artificiale (IA) în diagnosticul bolilor digestive, prezentând și date personale privind aportul IA în diagnosticarea polipilor colonici.
Profesorul Markus Lerch din München, bine cunoscut pancreatolog, a prezentat rezultatele sale de senzaţie privind microbiota în bolile pancreasului, bazate pe un studiu epidemiologic din Pomerania, extins și bine conceput. Autorii identifică anumite specii din microbiota intestinală asociate cu insuficienţa pancreatică.
Doctorul Stefan Schmid, din Regensburg, s-a ocupat de monitorizarea antibioticelor, în special carbapenemele, în staţiile de terapie intensivă, la care a colaborat colegul său, tot din Regensburg, doctorul Vlad Pavel. Lucrări despre bolile inflamatorii intestinale au fost prezentate de Andreas Sturm (Berlin) și Tilo Andus (Stuttgart). La modă este endoscopia verde sau ecologică, despre care a vorbit Michael Jung (Mainz).
Prof. dr. Martina Schilling-Mueler (Regensburg), în prezent chair al Comitetului Societăţilor Naţionale al Uniunii Europene de Gastroenterologie (UEG), a subliniat activitatea gastroenterologilor români în cadrul UEG, atât în consiliu, cât și în comisiile de specialitate.
De menţionat că România a fost în ultimii ani în top 10 ca număr de rezumate trimise la congresele UEG și că tinerii gastroenterologi români sunt cei mai activi în acţiunile UEG dedicate tinerilor. Dintre colegii români, au susţinut prezentări lideri de opinie din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu. De menţionat studiul secundar dezvoltat din Studiul Epidemiologic al Fundaţiei Roma, care arată în premieră că postul religios nu se corelează cu simptomele digestive.
A fost un eveniment de mare succes, cu valoare emoţională adăugată, care întărește prietenia gastroenterologilor din ambele ţări. Anul viitor, manifestarea va avea loc în Germania.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe