Peste 380 de milioane de persoane suferă, la nivel global, de bronhopneumonie obstructivă cronică (BPOC) – a treia cauză principală de deces (aproximativ 3 milioane de decese anual). BPOC reprezintă, așadar, o povară medicală importantă, ce crește de la an la an.  O abordare precoce și optimizată a acestei boli ar putea preveni exacerbările și decesele precoce, atrag atenţia medicii pneumologi. Trei dintre aceștia – profesorii Roxana Nemeș, Ruxandra Ulmeanu și Florin Mihălţan – au împărtășit din experienţa lor jurnaliștilor prezenţi la trainingul organizat recent de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

România compensează doar 50% tratamentul pentru BPOC/afecţiuni respiratorii.

BPOC se considera iniţial ca fiind o afecţiune a vârstnicului, dar datele din literatura de specialitate arată că boala tot „întinerește”, spune prof. dr. Florin Mihălţan. Cum se produce această transformare? „Pe de-o parte, prin consumul precoce de factori de risc, unde cap de listă este tutunul convenţional și alternativele sale, dar și poluarea. Apoi, lipsa programelor de screening – s-a mai progresat între timp și, poate și prin educaţie, s-a reușit scurtarea drumului către medicul de familie și de la acesta la specialist. Chiar și sistemul pare că este mai reactiv, în dorinţa de a reduce presiunea economică a acestei boli”, explică medicul.

220 de milioane de lei doar pentru BPOC

În perioada iulie 2022 - iunie 2023, Institutul Naţional pentru Managementul Serviciilor de Sănătate a realizat un studiu de prevalenţă, transversal, pe eșantioane de populaţie, costuri directe, diagnostic principal și comorbidităţi. Au fost analizate serviciile spitalicești de spitalizare continuă și spitalizare de zi oferite pacienţilor cu vârsta de cel puţin 40 de ani, cu diagnostic principal și secundar de BPOC. S-a constatat că o treime dintre pacienţii cu această boală accesează serviciile medicale doar când apare o exacerbare acută, cum ar fi: îngreunarea respiraţiei, tuse care capătă o coloratură și o secreţie mult mai puternică, mucus în exces etc. 

Aceste evenimente de multe ori sunt temporizate la domiciliu, pacientul ajungând în final la spital într-o stare gravă fiind internat direct la ATI. Sau, pacientul este oarecum temporizat și tratat cât de cât, în așa fel încât în momentul prezentării la spital prezintă o formă moderată, uneori fiind chiar prima dată când este depistat cu BPOC. „Există un calup foarte mare de pacienţi depistaţi iniţial cu BPOC în stadii de severitate 3-4 și cu spirometrii care arată că deja au o severitate și o amputare a funcţiei respiratorii importantă”, explică profesorul Mihălţan. 

Pacienţii cu BPOC sunt limitaţi de nivelul de plafonare pe reţetă, specific sublistei B: 330 de lei.

Cheltuielile totale estimate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu îngrijirile spitalicești pentru pacienţii cu BPOC se situau, în perioada analizată, la nivelul a 220 de milioane de lei (81.000 de cazuri cu diagnostic principal BPOC) – 4.600 de lei/caz/spitalizare continuă și, respectiv, 700 de lei/caz/spitalizare de zi. Practic, este vorba de 1% din totalul cheltuielilor cu serviciile spitalicești ale CNAS. În plus, în aceeași perioadă s-au înregistrat aproximativ 57.000 de cazuri/spitalizare continuă cu diagnostic secundar BPOC. „În rândul acestor 57.000 de cazuri, o preponderenţă importantă o au bolile cardiovasculare: insuficienţe valvulare, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, fibrilaţie, flutter etc. Practic, două treimi din aceste cazuri au boli cardiovasculare”, precizează medicul.

Compensarea medicaţiei 100%

Pentru că 77% dintre pacienţii cu BPOC fac parte din grupele de vârstă peste 60 de ani, majoritatea fiind pensionari cu venituri limitate, Societatea Română de Pneumologie se află în discuţii cu decidenţii pentru compensarea medicaţiei 100%. În prezent, compensarea este de 50%, cu limitarea nivelului de plafonare pe reţetă, specific sublistei B: 330 de lei. 

Date din Marea Britanie arată că și o exacerbare moderată a BPOC poate crește riscul de deces legat de afecţiunile cardiovasculare cu 23%.

Toate aceste motive sunt invocate adesea pentru nonaderenţă. Prof. dr. Florin Mihălţan: „77% din totalul pacienţilor cu BPOC sunt pensionari. Pensiile au și ele uzura lor, iar aceștia au uneori cel puţin patru tipuri de medicaţie. Și dacă are trei-patru linii de medicaţie pe cardiovascular sau urologie, în cadrul acestui barem ele au prioritate. Pe partea de respirator... când s-o putea. Este unul dintre motivele care nu permit o complianţă bună a pacientului”.

Ceea ce respirăm ne influenţează sănătatea

Problemele legate de calitatea aerului sunt în creștere, iar acest lucru are un efect nociv asupra sănătăţii plămânilor, a atras atenţia prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual, patru milioane de decese premature în întreaga lume sunt cauzate de expunerea la poluare. 

BPOC crește de aproximativ șase ori riscul apariţiei cancerului pulmonar.

„Tot ceea ce respirăm influenţează sănătatea noastră. (...) Decesele premature legate de poluarea aerului, în peste jumătate din cazuri, sunt legate de sănătatea plămânului”, a arătat fosta președintă a Societăţii Române de Pneumologie (SRP). Dintre cele 52% de decese premature asociate problemelor pneumologice, 41% sunt cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astm și infecţii acute ale căilor respiratorii inferioare, iar 11% de cancer pulmonar.

Poluarea, la fel de periculoasă ca fumatul

Deși fumatul este considerat unul dintre principalii factori care duc la apariţia BPOC, tot mai multe persoane nefumătoare dezvoltă această afecţiune ca urmare a expunerii la poluarea exterioară și interioară, a explicat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu: „În mediul rural, peste trei milioane de oameni gătesc la foc deschis sau la sobe cu cărbune și biomasă (...), care fac foarte mult fum, și din această cauză o să vedem multe femei cu BPOC, care nu fumează”.

Situaţia este similară și în cazul cancerului pulmonar. Studii de amploare efectuate în ultimii ani au demonstrat existenţa unei legături între intensificarea poluării și creșterea numărului de cazuri de cancer pulmonar. Aceasta în contextul în care, potrivit OMS, 91% din populaţia lumii locuiește în teritorii în care criteriile privind calitatea aerului nu sunt respectate, adică respiră aer poluat. 

Peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar se diagnostichează în stadii avansate.

Copiii sunt și ei afectaţi: 570.000 de copii sub vârsta de 5 ani mor ca urmare a infecţiilor respiratorii cauzate de poluarea exterioară și interioară, dar și de fumatul pasiv. „Poluarea indoor este cruntă [pentru copii]. Trebuie să înţelegem că nu este voie, de  exemplu, să se vapeze în locuri în care copilul poate să mănânce sau să se joace. (...) Poluarea exterioară este și mai dureroasă. Încă mai avem în București zone în care se ard deșeuri (...), iar noi suntem expuși la acele mase mari de fum [care sunt nocive]”, a subliniat și prof. dr. Roxana Nemeș, președinta SRP.

Efectul dăunător al schimbărilor climatice 

Schimbările climatice sunt și ele periculoase pentru sănătatea plămânilor. „Căldura extremă atrage după sine un risc uriaș de deces, în primul rând în cazul persoanelor cu boli respiratorii și cardiovasculare. Poluanţii din aer exacerbează aceste boli cronice. Asistăm astfel în primul rând la o creștere a mortalităţii prin BPOC și astm”, a arătat prof dr. Ruxandra Ulmeanu.

În acest context, prof.  dr. Roxana Nemeș a atras atenţia asupra impactului pe care îl au exacerbările în cazul persoanelor cu BPOC. Potrivit acesteia, mortalitatea la un an după exacerbările BPOC este mai mare decât cea după infarct miocardic. În plus, pacienţii care prezintă două exacerbări moderate în decurs de un an au un risc de deces mai mare cu 80%. Acest risc este maxim în prima săptămână de la spitalizare, dar rămâne ridicat în primele trei luni de la internare. În același timp, mai mult de jumătate dintre pacienţii cu BPOC spitalizaţi din cauza unei exacerbări mor în primii cinci ani după externare.