Informaţii de ultimă oră, la PDI 2022

Primăvara Dermatologică Ieșeană (PDI) este o manifestare naţională, cu participare internaţională, organizată de Asociaţia Dermatologilor din Moldova (ADEM), sub egida UMF &bdquo;Grigore T. Popa”, a Societăţii Române de Dermatologie , a Societăţii de Medici și Naturaliști, a Colegiului Medicilor și Farmaciștilor și a Spitalului Clinic CF din Iași.

Ediţia din acest an, derulată în perioada 3-7 mai, a reunit peste 1.100 de participanţi, peste 100 de lectori din ţară, 14 lectori de peste hotare, a avut cursuri și workshopuri pre- și post-eveniment. Manifestarea s-a încheiat cu lansarea volumului &bdquo;Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi”, care a reunit lucrările prezentate, și a volumului &bdquo;ReUmanizaţi!”, a dr. Nicolae-Iordache Iordache.

Secretarul general al Societăţii Române de Dermatologie (SRD), dr. Alin Nicolescu, președintele Comisiei de Dermatovenerologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, a anunţat în cadrul PDI că România dispune de cele mai moderne tratamente la nivel mondial pentru cele trei afecţiuni grave și că acestea sunt gratuite pentru bolnavii asiguraţi, care îndeplinesc cerinţele protocoalelor în vigoare.

Cele trei afecţiuni sunt foarte frecvente nu doar în rândul adulţilor, ci și al copiilor, România ocupând o poziţie nedorit de înaltă în clasamentul european al acestor boli.

În ceea ce privește psoriazisul, spre exemplu, peste 400.000 de persoane sunt afectate, ceea ce înseamnă o rată de 4,99% din populaţie, faţă de media europeană de 2-4%. Dermatita atopică afectează în mod special prima copilărie, dar poate debuta la toate grupele de vârstă.

Articolul continuă după recomandări REUNIUNI Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic are loc în format hibrid Prof. dr. Gabriela Radulian, președintele Societății de Neuropatie Diabetică, vă invită la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2022. REUNIUNI Povara simptomelor non-motorii din Parkinson Subestimate și adeseori neglijate, simptomele non-motorii reprezintă o provocare atât pentru pacient și aparţinători, cât și pentru medici.

googletag.cmd.push(function() { googletag.display('div-gpt-ad-1639687061357-0'); }); googletag.cmd.push(function() { googletag.display('div-gpt-ad-1639688836312-0'); });

Se estimează că 60% dintre cazuri apar înainte de primul an de viaţă, iar până la 85% din cazuri până la 5 ani. Mai mult, se apreciază că 10-20% dintre copii și 1-3% dintre adulţi suferă de dermatită atopică, iar prevalenţa bolii este în continuă creștere, mai ales în ţările dezvoltate.

&bdquo;Ca factori generatori de boală trebuie amintit aerul, produsele de îngrijire folosite greșit, alimentaţia, stresul. Cei cu rinită sau conjunctivită alergică sau care au pielea foarte uscată pot fi candidaţi perfecţi la dermatita atopică. Statistic vorbind, afecţiunea este mai frecventă la persoanele cu ochi albaștri, cu pielea albă și părul blond, dar nu este obligatorie apariţia bolii”, a explicat prof. dr. Daciana Brănișteanu (foto), fondatoarea Asociaţiei Dermatologilor din Moldova (ADEM) și președinta PDI.

Inteligenţa artificială, în ajutorul histopatologilor Urmând ideea interdisciplinarităţii, concept lansat în premieră de PDI în urmă cu 11 ani, conferinţa a reunit specialiști din varii domenii, care au oferit noutăţi în premieră.

O sesiune specială a fost alocată pandemiei de COVID-19, în care imunologi de renume, cum ar fi prof. dr. Iulia Popescu (Universitatea Pittsburg, SUA), au prezentat rezultatele cercetărilor din domeniu.

Multe dintre ele au făcut referire la rezultatele vaccinării și la dobândirea memoriei imunologice, după cum a precizat și prof. dr. Monica Neagu, președinta Societăţii Române de Imunologie, cercetător la Institutul &bdquo;Victor Babeș” București.

PDI este cunoscută ca un spaţiu al lansărilor, iar ediţia din acest an a adus o premieră și în domeniul histopatologiei. &bdquo;În urmă cu doi ani am început un program foarte drag mie, care urmărește dezvoltarea de proiecte de detectare automată prin inteligenţă artificială în histopatologie, și am prezentat rezultatele în premieră la PDI.

Dispunem de un prototip care poate detecta bacili Koch, mycobacterii în coloraţii Ziehl-Neelsen pe lame. Este singurul produs în lume și suntem acum în etapa în care îl acredităm AFB, ca să poată fi folosit în domeniul medical pe scară largă”, a spus prof. dr. Sabina Zurac, UMF &bdquo;Carol Davila” București. De ce bacili Koch? Pentru că tuberculoza (TB) reprezintă prima cauză de deces prin boală infecţioasă.

Ideal, diagnosticul TB se bazează pe identificarea mycobacteriilor. Deoarece Mycobacterium tuberculosis este o bacterie de 2-4/0,2-0,5 microni, căutarea ei în lamele colorate Ziehl-Neelsen (ZN) cu obiectiv microscopic 40X (diametru 0,5 mm) durează mult, iar inteligenţa artificială poate oferi soluţii viabile în acest domeniu. Software-ul bazat pe inteligenţă artificială pentru analiza automată a lamelor colorate ZN prezintă rezultate fiabile, oferind o economie extraordinară în timpul și efortul patologului.

Între boală venoasă cronică și vasculită Ca în fiecare an, bolii venoase cronice i-au fost alocate sesiuni largi. Dezbaterile productive au dovedit interesul pentru afecţiunile din această clasă, care afectează o mare parte din populaţie. În dialog cu dermatologii au intrat reumatologi, prin vocile reprezentanţilor Societăţii Române de Reumatologie – conf. dr. Mihai Bojincă (UMF &bdquo;Carol Davila”), dr. Răzvan Adrian Ionescu (UMF &bdquo;Carol Davila”) și prof. dr. Florentin Vreju (Universitatea de Medicină Craiova).

Ei au adus în discuţie vasculita, o afecţiune rară, intrigantă, care cu adevărat se află la graniţa dintre specialităţi. Într-o sesiune specială au intrat și reputaţii medici Niazi Kushrow (SUA), Andrew Nicolaides (Marea Britanie), cunoscut drept &bdquo;părintele bolii venoase”, și chirurgul Dominik Heim (Elveţia), fost președinte al European Venous Forum, aflat pentru prima oară la Iași.

Calitatea vieţii, un nou punct de interes Un amănunt foarte important adus în discuţie a fost calitatea vieţii bolnavului, &bdquo;aspect de care ne preocupăm de puţin timp, să fie doar vreo 15 ani. Până atunci eram atenţi la diagnosticul corect și tratamentul adecvat, însă am constatat că nu este suficient”, după cum a spus dr. Daciana Brănișteanu.

Într-adevăr, bolile dermatologice, în special cele trei aduse în discuţie în spaţii largi la PDI, afectează grav viaţa pacientului, care se poate simţi marginalizat, exclus din medii sociale, poate avea probleme la locul de muncă. La copii poate apărea acel fenomen periculos de bullying, cu urmări foarte grave asupra situaţiei școlare și pregătirii ulterioare, fără a mai aminti de efectele psihologice ale marginalizării.

&bdquo;Sunt specte foarte importante la care am început să fim atenţi, nu doar la tratamente și diagnostice. Pielea este un organ complex, are o endocrinologie și o imunologie proprii și foarte complexe, iar o afecţiune dermatologică ascunde, de obicei, și alte boli, cum ar fi cele respiratorii ori cardiace, sau poate aduce complicaţii în aceste zone, inclusiv renale”, a punctat academicianul Călin Giurcăneanu, președintele SRD.

Cercetare și experienţă practică COVID a lăsat urme și în afecţiunile dermatologice, aspect adus în discuţie de profesorul Torello Lotti (Italia, Universitatea G. Marconi, Roma), președinte al World Health Academy, dar și în afecţiunile oftalmologice, după cum a precizat conf. dr. Daniel Brănișteanu (UMF &bdquo;Grigore T. Popa” Iași).

Despre importanţa publicării informaţiilor știinţifice în reviste de impact a vorbit prof. dr. Demetrios Spandidos (Grecia), un reputat virusolog, cunoscut și pentru cercetările sale în domeniul oncologiei și fondatorul unei reţele de 12 publicaţii de înalt impact. Industria farmaceutică a fost foarte bine reprezentată și a adus un suflu nou printr-o abordare mai aproape de pacient.

&bdquo;Ce m-a surprins foarte plăcut a fost prezenţa partenerilor din industria farma, care au venit cu o parte știinţifică foarte echilibrată, o atitudine care ar trebui preluată de mulţi. Prezentările făcute au ieșit din zona studiilor clinice, care au un auditoriu restrâns, și au ajuns în zona experienţei personale, din care ai ceva de învăţat, mai ales ca tânăr practician”, a spus dr. Daniel Octavian Costache, coordonatorul activităţii de cercetare, studii clinice la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central &bdquo;Dr. Carol Davila”, Bucureşti.

Ca o concluzie, PDI 2022, prima manifestare medicală din Iași care s-a desfășurat în format fizic, a adus informaţii de ultimă oră, produse lansate în premieră și discuţii ai căror beneficiari vor fi bolnavii, acesta fiind și scopul evenimentului: de a fi mereu în slujba pacientului prin noutăţi medicale care îi pot oferi o calitate a vieţii sporită.

Citiți și : Aterotromboza, la graniţa dintre specialităţi

Acasă » Evenimente » REUNIUNI

Informaţii de ultimă oră, la PDI 2022

Abonează-te la Viața Medicală!

Abonează-te la Viața Medicală