Povară pentru sistemul românesc de sănătate, BPOC este alimentată de elemente precum: complicaţiile bolii, tipul de terapii introduse tardiv, identificările tardive, subdiagnosticarea.
Schimbările climatice provocate de activităţile antropice au consecinţe complexe în ceea ce privește răspândirea unor boli, inclusiv noi moduri de transmitere pentru unele dintre acestea.
În următoarele decenii, mai exact până în anul 2050, schimbările climatice ar putea provoca până la 14,5 milioane de decese, precum şi boli grave dar şi costuri ridicate pentru sistemele sanitare.
ICN se alătură altor organizaţii din domeniul sănătăţii, pentru a-și exprima nemulţumirea, în cadrul conferinţei COP28, privind lipsa de progres a acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice.
Posibilele schimbări climatice ar putea să prezinte riscuri inclusiv pentru sănătate, deși până acum nu avem dovezi că, de exemplu, grecii ar fi mai puţin sănătoși decât românii, sau italienii decât scandinavii.
În România, cele două studii de caz în care se vor proiecta, dezvolta și testa soluții novatoare pentru conservarea naturii sunt Parcul Natural Văcărești și Parcul „Lumea Copiilor”.
Medicii din Canada atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de schimbările climatice.
Tot românul îi ştie pe cei mai buni fotbalişti, dar prea puţini îi ştiu pe cei mai grozavi oameni de ştiinţă români, actuali şi foşti, şi ceea ce au făcut ei pentru ţară.
Canicula, inundaţiile, seceta au agravat mai mult de jumătate dintre bolile infecţioase, inclusiv malaria, infecţia cu hantavirus, holera sau antraxul, arată rezultatele unui studiu publicat recent.
Umanitatea trebuie să facă faţă unei crize de mediu critice, care pune în discuţie chiar supravieţuirea noastră.
Anual, la 7 aprilie este marcată Ziua Mondială a Sănătății. Tema de anul acesta a campaniei este „Planeta Noastră, Sănătatea Noastră” („Our planet, our health”).
Comisia Europeană anunță că 405 milioane de euro vor fi alocate pentru programe de doctorat privind cercetarea în domeniul cancerului, energia regenerabilă și reziliența la schimbările climatice.
Filiala Municipiului Bucuresti a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România organizează un webinar despre modul în care schimbările climatice influențează sănătatea.
Reprezentanții ICN au solicitat ca ca asistenţii medicali, împreună cu alţi lucrători din domeniul Sănătăţii, să fie incluși în procesul de elaborare a politicilor privind schimbările climatice.
Peste 8 miliarde de persoane, dintr-un total estimat la 9,4 miliarde, ar putea fi la risc de a dezvolta malarie sau febră Dengue până în 2080, dacă efectul de emisii de gaze cu efect de seră continuă să crească.
Cercetătorii și experții din domeniu au ajuns la aceeași concluzie: potențialul pe care îl are telemedicina în ceea ce privește clima reprezintă un subiect care merită adus în discuție.
Un studiu nou oferă dovezi importante ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut îndeplini un rol direct în apariția coronavirusului SARS-CoV-2.
Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an, din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
