Posibilele schimbări climatice ar putea să prezinte riscuri inclusiv pentru sănătate, deși până acum nu avem dovezi că, de exemplu, grecii ar fi mai puţin sănătoși decât românii, sau italienii decât scandinavii.
Posibilele schimbări climatice ar putea să prezinte riscuri inclusiv pentru sănătate, deși până acum nu avem dovezi că, de exemplu, grecii ar fi mai puţin sănătoși decât românii, sau italienii decât scandinavii. Ba chiar dimpotrivă, se pare că ar avea o speranţă de viaţă mai mare. Biologii consideră că temperatura ambiantă optimă a speciei Homo sapiens este în jurul valorii de 27°C. Statistica medicală arată că, în lume, numărul deceselor cauzate de frig este cu două ordine de mărime mai mare decât al celor cauzate de căldură.
Este adevărat că un climat mai cald va favoriza apariţia și răspândirea unor microbi ai bolilor exotice și tropicale, mai ales în contextul liberalizării circulaţiei persoanelor și bunurilor. Dar pe de altă parte, pandemia de COVID-19 a arătat că incidenţa bolii a fost mult mai mare în ţările bogate, cu climă temperată sau rece, decât în cele cu climă caldă, deși acestea sunt mult mai sărace, deci au sisteme sanitare mai puţin performante. Așadar, criteriul climatic este important, dar nu decisiv pentru sănătatea publică.
O problemă cu totul deosebită în acest context, şi care poate deveni o ameninţare globală pentru omenire, o reprezintă agenţii biologici de război şi cei de bioterorism. Războiul biologic a fost interzis formal, „cu acte în regulă”. Dar aceasta este numai o formalitate juridică. Convenţia de interzicere a armelor biologice, lansată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la Geneva (BTWC 1972), urmează altor convenţii care interziceau, implicit sau explicit, utilizarea armelor de distrugere în masă, deci inclusiv a celor biologice. Dar încă nu există mecanisme reale de control, iar agenţii biologici au fost folosiţi în mod repetat pentru atacuri biologice.
Convenţia a fost acceptată de circa 90% dintre statele lumii (inclusiv toate statele Uniunii Europene), ceea ce pare să fie o situaţie foarte bună. Dar cele 10% rămase, care nu au semnat sau nu au ratificat Convenţia, reprezintă aproape 20 de state cu circa un sfert din populaţia lumii. Mai mult, Marile Puteri nu permit controlul internaţional pe teritoriul lor sau în bazele militare.
Dimpotrivă, Irakul, care avusese arme biologice, dar şi le-a distrus în totalitate, a fost acuzat că mai are arme biologice, fiind atacat şi invadat, aproape distrus, însă nu s-a confirmat existenţa vreunei arme biologice. Trupele străine de invazie (peace making) au fost înlocuite cu trupe de ocupaţie (peace keeping) și nu au mai plecat în totalitate nici după 20 de ani. În prezent, Irakul este considerat de comunitatea internaţională ca fiind unul dintre „statele eşuate”, dar nu a fost stabilită nicio vinovăţie până acum, iar „comunitatea internaţională” și „opinia publică” nu s-au implicat eficient în rezolvarea acestei situaţii critice.
Agenţii biologici de război (ABR) sunt microorganisme vii (bacterii şi virusuri) şi toxine obţinute din organisme vii, care sunt diseminate cu ajutorul armelor biologice: aerosolizare din aeronave sau spray, muniţii explozive ca rachete, bombe de aviaţie şi proiectile de artilerie ori agenţi diversionişti. În sens larg, însăşi boala, de regulă infecto-contagioasă şi/sau zooantroponotică provocată de agenţii biologici, se consideră ca fiind armă biologică.
Oficial, sunt listate șapte specii bacteriene, trei grupe de virusuri şi cinci toxine. Această listă este limitativă, din cauza caracteristicilor cerute pentru o utilizare militară eficientă. Spre deosebire, bioteroriștii pot să utilizeze şi orice alţi agenţi patogeni pentru oameni, animale şi/sau plante (bacterii, virusuri, prioni, fungi, paraziţi etc.) cu scopul de a îmbolnăvi oamenii, de a reduce producţia agricolă sau animalieră, pentru a crea crize alimentare.
Trebuie observat că virusurile din categoria ABR nu sunt listate ca specii, ci doar ca grupe (din cauza asemănărilor și a variabilităţii genetice). Aceasta înseamnă că la febrele hemoragice, de exemplu, sunt cuprinse implicit şi virusurile Ebola, Marburg şi multe altele. Aceasta va permite tehnic (dar nu şi legal) utilizarea și a virusurilor exotice şi tropicale în zone afectate de încălzirea globală şi poate explica interesul medico-militar al unor state pentru intervenţia medicală în aceste epidemii, ca „experimente situaţionale”.
Din lecţiile învăţate în timpul pandemiei de COVID-19 se constată că nu agenţii biologici letali (cu mortalitate mare, peste 10%) cauzează cele mai mari daune, ci cei incapacitanţi (cu mortalitate sub 1%), dacă aceștia au contagiozitate mare. Ca exemple, atacul bioterorist cu spori de antrax (antraxul inhalator fiind o boală mortală) din Statele Unite ale Americii din anul 2001 a îmbolnăvit numai câteva zeci de persoane din care au murit doar câteva, iar pandemia de COVID-19 (cu letalitate circa 1%) a cauzat în total milioane de morţi.
În mod paradoxal, măsurile sanitare și dezorganizarea socială și economică vor cauza pierderi mult mai mari în această situaţie. Aceasta va duce probabil la o nouă paradigmă a atacului biologic, de utilizare de agenţi contagioși incapacitanţi pentru realizarea obiectivelor fixate sau învingerea adversarului, precum și la regândirea politicilor sanitare și la aplicarea de contramăsuri medicale și nemedicale.
Actualul preşedinte al Comisiei Europene, un fel de prim-ministru al guvernului Uniunii Europene (UE), fostul ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen, este de profesie medic. În 2019, la alegerea sa în funcţie, a publicat documentul „A Union that strives for more. My agenda for Europe” (O Uniune care ţintește mai mult. Agenda mea pentru Europa.) în care a afirmat că „pentru generaţia copiilor mei, Europa este unica aspiraţie”.
Dintre cele şase obiective prioritare pe care le-a propus Ursula von der Leyen pentru viitorii 5 ani, primul este A European Green Deal (O Europă ecologică) şi a spus „I want Europe to strive for more by being the first climate-neutral continent” (Vreau ca Europa să facă mai mult pentru a deveni primul continent neutru climatic), parţial până în 2030 şi total până în 2050. Pentru aceasta, trebuie investit în inovaţie şi cercetare, reproiectarea economiei, actualizarea politicii industriale şi o nouă strategie industrială.
Unii s-au conformat şi au găsit imediat o „minimetodă” de aplicare, fără investiţii: mai iau nişte bani în plus de la şoferi şi alţi mici poluatori, şi cam atât deocamdată. Dar noua concepţie ecologică avea deja rădăcini în lume, de mai mulţi ani. Plătim mai mult curentul electric, pentru că folosim şi tehnologii mai scumpe, nerentabile, dar ecologice. Sunt la modă automobilele electrice, care încă din anul 1905 depăşeau viteza de 100 km/h, dar nu s-au impus din motive tehnice şi de costuri. Însă există temerea că vor deveni obligatorii.
Pentru sensibilizarea emoţională a opiniei publice a fost difuzată, la sfârşitul anului 2019, o scenetă ecologistă, în care realizatorii nu s-au sfiit să folosească o adolescentă cu tulburări de spectru autist. Oare este politically correct? Şi poate că unii se întrebau şi „ce va urma?”. A urmat, de la 1 februarie 2020, Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, având tema principală a anului „Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World” (Acţionari uniţi pentru o lume sustenabilă şi coezivă), sub lozinca „How to save the Planet” (Cum să salvăm planeta).
Au participat 3.000 de delegaţi de la cele mai mari firme private. Lucrările au fost dirijate pentru a pregăti reorientarea masivă a fluxurilor mondiale de capital, prin care giganţii financiari, inclusiv Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană, se repoziţionează pentru a-şi maximiza profiturile. Ca exemplu, numai promotorul acestei iniţiative, fondul de investiţii BlackRock, are de investit peste 7 trilioane de dolari (adică 7 mii de miliarde), mai mult decât bugetul anual al celor mai multe ţări.
Forumul de la Davos s-a implicat ferm pentru Agenda de schimbări climatice. Deşi se recunoaşte că este imposibil să se răspundă la întrebarea „când va avea riscul climatic impact asupra economiei planetei?”. Se consideră că riscul climatic este și un risc pentru investiţii şi că va exista o realocare masivă de capital prin iniţiativa Green Finance Initiative (Iniţiativa de finanţare verde). Se vor canaliza miile de miliarde de dolari ale fondurilor de investiţii către proiecte „verzi”, deci finanţarea nu este pentru orice şi, mai ales, nu este pentru oricine.
Dar între timp, declanșarea epidemiei și apoi a pandemiei de COVID-19 a anulat parţial vechile planuri, înlocuindu-le cu Marea Resetare a economiei mondiale în folosul Marilor Puteri, a marii finanţe mondiale și a multinaţionalelor. Se pare că paradigma „schimbările climatice” va fi impusă pentru a deveni „noua religie” a secolului XXI, cu un Dumnezeu pe care, deși nu îl percepem, preoţii Lui ne ameninţă în numele Său.
Există riscul ca Banii, şi nu munca, să devina motorul progresului şi al bunăstării, inclusiv sursa sănătăţii publice. Dar investiţiile vor fi strict dirijate către „statele de drept” care stau în poziţie de drepţi în faţa marii finanţe mondiale. Avem totuşi avantajul că suntem membri ai Uniunii Europene, ne vom ridica odată cu ea şi, Doamne fereşte, vom cădea odată cu ea.
Schimbările climatice există şi au existat dintotdeauna, dar nu există dovezi ştiinţifice pentru o încălzire globală sau pentru riscuri climatice – altele decât le cunoaştem. Însă le aflăm mai bine şi mai repede, iar pagubele sunt mai mari, pentru că şi populaţia este mai mare şi mediul antropic este mai extins, inclusiv în zone de risc.
Iar sănătatea publică este oricum în pericol, direct și indirect, din multiple cauze, la care se mai adaugă și „schimbările climatice”. Se pare că problema este preponderent politică, având implicaţii economico-financiare, şi va fi folosită ca pârghie financiară la nivel global, pentru interese globale. Deocamdată, să rămânem optimişti, dar pregătiţi și vigilenţi!
Bibliografie
Teodoreanu E. „Se schimbă clima? O întrebare la început de mileniu” editura Paidea, ISBN: 978-973-596-369-9, Bucureşti, 2007
Alexe V. „Dosare secrete”, supl. Ziua, Bucureşti, 15 ian. 2905
Strainu E. „Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare” editura Solaris, ISBN: 978-973-88853-4-9, Bucureşti, 2009
*** „Avertisment de la NASA: care oraşe ajung sub apă din cauza încălzirii” https://playtech.ro/2017/orase-sub-apa-incalzirea-globala-nasa/ accesat 20.11.2017
Băcescu MC. „Uzina aqua” editura I.Creanga, Bucureşti, 1983
Ordeanu V. (coordonator) şi colab. „Protecţia medicală contra armelor biologice şi a bioterorismului” MApN CCSMM, ISBN: 978-973-0-13973-0, Bucureşti, 2012
Ordeanu V, Ionescu LE. “Climate change and public health – past, present, future” Romanian Journal of Military Medicine, no 2, 2022, pp 206-212
*** „Political guidelines for the next European Commission 2019-2024, A Union that strives for more. My agenda for Europe, by candidate for President of the European Commission Ursula von der Leyen”, 2019
Engdahl FW. “Follow the Real Money Behind the New Green Agenda” Mondialisation.ca, 2020
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
