Când vuietul orașului devine greu de suportat, și existența cotidiană se aseamănă cu un tăvălug care ne face să ne pierdem reperele, avem nevoie de un loc ce funcționează după un alt ritm, unde să ne oprim pentru a ne regăsi rădăcinile.
Ca bucureșteni, avem neprețuita șansă ca în plin oraș să putem afla un astfel de spațiu privilegiat, care de nouă decenii ne oferă tot ce e mai autentic și mai valoros în spiritul românesc. Oricând vrem să ne întoarcem către trecut și către noi înșine, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” ne așteaptă, primitor, iar după ce ne plimbăm pe potecile sale, revenim în cotidian mai senini și poate chiar puțin mai înțelepți.
La a 90-a aniversare, echipa de azi a Muzeului Satului a dorit să sărbătorească deosebitul eveniment privind deopotrivă înspre trecut și către viitor. „Zilele Muzeului Satului”, ce au avut loc, ca de fiecare dată, în perioada 10-17 mai, au început anul acesta cu o ceremonie aniversară excepțională, menită să îi amintească și să îi omagieze pe toți cei care, din 1936 încoace, și-au lăsat amprenta asupra înființării, creșterii și devenirii muzeului până la reperul cultural internațional care este astăzi.
Vizionarul Dimitrie Gusti și Regele Carol al II-lea, Victor Ion Popa, Henri H. Stahl, precum și Gheorghe Focșa și Georgeta Stoica, sunt predecesorii a căror contribuție a fost menționată, alături de cea a multor altor însemnați oameni de cultură.
În cadrul evenimentului, doamna Paula Popoiu, managerul muzeului, a oferit trofee aniversare și diplome de excelență reprezentanților instituțiilor de stat și ai muzeelor partenere cu ajutorul cărora, de-a lungul deceniilor, Muzeul Satului și-a putut crea și dezvolta proiecte din ce în ce mai ample și mai diverse.
În sala Gheorghe Focșa a fost vernisată expoziția dedicată muzeului nonagenar, pe care organizatorii au ales să o numească, simplu, „90”, deschisă pentru public până la 10 septembrie a.c. Curatorii Rareș Dina, Silvian Sferlea și Ileana Oancea, au imaginat pentru această ocazie o îngemănare inedită între lucrări de patrimoniu din colecția muzeului, obiecte tradiționale din lemn realizate de meșterului popular Gheorghe Lepădatu și creații contemporane din ceramică, rodul reinterpretării arhetipalului scaun oltenesc cu trei picioare, plăsmuite de Ileana Oancea.
Surpriza vizitatorului vine în momentul în care ochii poposesc asupra acestor scaune care, contrar oricăror obiceiuri, sfidează logica și gravitația, și sunt amplasate orizontal, pe pereți. Intenția este de a pune privitorul pe gânduri cu privire la trecerea timpului, la fragilitatea vieții, dar și la modul în care continuitatea ne face puternici, și la legăturile pe care le construim cu universul care ne înconjoară. 
Pe tot parcursul săptămânii aniversare au avut loc momente tematice: ziua limbii tătare, dedicată acestei minorități dobrogene, ziua ctitorilor, moment de mulțumire celor care au făcut muzeul, ziua copiilor, căci este fundamental să construim temeinic viitorul, ziua cărților și ziua filmului etnografic, întrucât prin carte și film se asigură dăinuirea celor înfăptuite în trecut ori în prezent.
În același timp, spectacolele folclorice, care au adus pe Scena Dumitra „tezaure umane vii” și grupuri autentice de interpreți, dansatori și instrumentiști, alături de târgul gastronomic și meșteșugăresc, au oferit bucurie vizitatorilor de toate vârstele și de toate naționalitățile, semn că valorile autentice nu țin seamă de bariere temporale sau lingvistice. 
Foto principală din articol: Tulnicarese din Campeni, judetul Alba.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe