Toată lumea a așteptat revenirea lui Donald Trump la președinția SUA . A fost evenimentul cel mai important al lunii ianuarie. Unii cu nerăbdare, alții cu înfrigurare și nu puțini cu îngrijorare. Dacă pe linie politică lucrurile au venit în avalanșă și se negociază încheieri de războaie, conturarea de noi frontiere, împărțiri de teritorii, strămutări de populație, de zone de influență, un subiect  reluat în forță cu această ocazie nu are voie să treacă neobservat: sănătatea noastră și a planetei. Toți avem în vedere că această lume este unică, președinții și politicile de sănătate sunt trecătoare, însă consecințele ar putea fi pe termen lung. 

Un prim subiect care mi-a atras atenția  a fost știrea din Norvegia, unde politicienii anunțau că această țară care are deja 95% mașini electrice (deși UE nu impune așa repede trecerea la energia verde ) este în curs de a omologa o premieră absolută: prima membră UE care, în viitorul apropiat, va utiliza doar mașini electrice. În același timp, am găsit o veste preocupantă pentru cei care au în vedere strategiile pe plan mondial în sănătate: procesul de retragere al SUA din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)  (1).

Aceasta ne aduce aminte că președintele Donald Trump a amenințat în 2020 că suspendă definitiv contribuția SUA la OMS, dacă aceasta nu operează „îmbunătăţiri substanţiale” în termen de 30 de zile, adăugând luarea în considerare a revizuirii apartenenței la Organizație. În 2023, contribuția SUA a reprezentat 18% din finanțarea totală a acestei organizații.

În pragul unei crize globale

Deci, la orizont se conturează o criză globală, retragerea SUA putând pune în pericol eforturile mondiale în materie de sănătate publică, mai ales în ceea ce privește monitorizarea și lupta împotriva epidemiilor. Acest fapt se întâmplă în condițiile în care chiar în SUA, retragerea survine într-un moment în care circulația ridicată a virusului gripei aviare accentuează teama de o viitoare pandemie. 

Vorbind de pandemii, nu pot să nu-mi aduc aminte de un paradox cu tușă prezidențială: anul 2020, când același președinte a făcut COVID și a beneficiat de un tratament în premieră cu anticorpi monoclonali, salvator, – eveniment care a permis ulterior lansarea oficială a acestui medicament (2). Deci, atunci a fost necesară apelarea la industria farmaceutică și la inovația finanțată serios pe zona de cercetare. 

Și totuși OMS este organizația la care privește și la care apelează toate țările, de unde se conturează politicile de sănătate, în fața unor surprize pandemice  sau epidemice viitoare fără precedent( 3). Ca  organizație este prezentă în peste 150 de țări, estimându-se că 305 milioane de persoane vor avea nevoie de un ajutor umanitar de urgență în cursul acestui an. Nu întâmplător directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, declara, cu prilejul prezentării apelului de finanțare: „Anul acesta, OMS încearcă să obțină 1,5 miliarde de dolari pentru a-și susține activitatea vitală în situațiile de urgență pe care le cunoaștem și pentru a reacționa rapid la noi crize”. 

Și industria farmaceutică globală este adesea influențată în mod disproporționat de ceea ce se întâmplă în SUA. Donald Trump a spus deja că va face lucrurile diferit. Toată lumea se întreabă  cum va aplica aceste  schimbări în reglementarea, politica și prețurile medicamentelor, în contextul perturbării și imprevizibilității care afectează America.

Nominalizările spun multe

Nominalizările sale pentru posturile executive din administrația sa în domeniul sănătății spun mult despre potențiale reforme, și mă refer aici la nominalizarea lui Marty Makary, pentru FDA; cea a lui Dave Weldon, pentru Centrul pentru Controlul Bolilor, dar și la nominalizarea lui Janette Nesheiwat ca general surgeon, toți având pregătire științifică și medicală.

 O altă numire, cea a lui Robert F Kennedy Junior, ca Secretar al Sănătății a adus alte semne de întrebare, știindu-se din campaniile sale anterioare ideile sale anti-vaccinare și lipsa de sprijin pentru abordările bazate pe știință. Prețul medicamentelor va fi,  în acest context, un alt punct critic. Sunt, de fapt, mai multe incertitudini astfel induse în industria farmaceutică. Iar lucrurile nu se opresc aici. 

Inițiative anti-fumat, retrase

Administrația Trump a retras și o altă regulă propusă, care se deschidea într-o nouă filă sau fereastră de la FDA, care ar fi interzis țigările mentolate (5). Regula propusă, care era în lucru de la jumătatea anului 2022, a fost listată ca „Retrasă” începând cu 21 ianuarie, pe o pagină web a Oficiului de Management și Buget (OMB). Aprobarea de către OMB era  unul dintre ultimii pași înainte de emiterea unei legi finale.

Când s-a inițiat această lege secretarul HHS (U.S.Department-Health and Human Services) Xavier Becerra spunea că legea „ar ajuta la prevenirea transformării copiilor în următoarea generație de fumători și îi va ajuta pe adulți să renunțe la fumat. În plus, regula propusă ar reprezenta un pas important pentru promovarea sănătății, prin reducerea semnificativă a disparităților de sănătate legate de tutun”(5).

De fapt, este o lege temporizată în mandatul Biden care a și generat o reacție din partea reprezentanților ALA (American Lung Association): ALA „rămâne profund dezamăgit că președintele Biden nu a finalizat aceste două reguli – regula țigărilor cu mentol și o regulă care interzice trabucurile cu aromă – atunci când a avut ocazia. Din cauza asta se vor pierde vieți”. 

Ce facem cu încălzirea globală?

Dacă am vorbi însă doar de eșantioane populaționale poate că ar fi insuficient. Există și sănătatea planetei, unde actualul președinte american ar trebui să aibă o implicare. Dacă după incendiile extinse din Los Angeles ar putea să existe un moment de reflecție – indus de vizita președintelui într-un oraș cu zone complet măturate de foc –, poate că nu ar exista rețineri în încurajarea politicilor de protecție a naturii și mediului. 

Schimbările climatice sunt totuși extrem de evidente prin ecouri americane repetitive. Uraganele care mătura pământul american și incendiile anuale sunt generate de încălzirea globală. Însă și pe această temă poziția președintelui Trump creează semne mari de întrebare. 

În timp ce fostul președinte, Joe Biden, a făcut din schimbările climatice un marker  al administrației sale și unele dintre politicile sale rămân, cel puțin pentru moment, experții spun că mișcările lui Trump de a se îndepărta de acțiunea globală împotriva schimbărilor climatice, de a crește producția internă de petrol și gaze și de a elimina stimulentele pentru vehiculele electrice sunt îngrijorătoare, deoarece planeta continuă să se încălzească. 

Anul 2024 a fost cel mai fierbinte înregistrat pe Pământ (o lecție pe care nu o putem uita), iar oamenii de știință spun că această  încălzire  în creștere a pământului contribuie la vremea extremă, care afectează milioane de oameni (6). 

Deci, pe de o parte avem decizii ale unui om, iar pe de altă parte avem suferințe potențiale ale unei omeniri. Poate că ar trebui să ne readucem toți aminte de ceea ce spunea Papa Francisc în 22 aprilie 2020, în plină pandemie de COVID, de Ziua Internațională a Pământului: „Pământul nu este numai casa noastră, dar și casa lui Dumnezeu.

Bibliografie 
1.    MedicalManager.ro ian. 21, 2025
2.    MedicalManager.ro nov. 23, 2020
3.    MedicalManager.ro ian. 17, 2025
4.    MedicalManager.ro - ediția 29 ianuarie 2025
5.    Trump Administration Withdraws Plan to Ban Menthol Cigarettes— "Lives will be lost" because the previous administration failed to act, says one advocacy group by Joyce Frieden, Washington Editor, MedPage Today January 24, 2025
6.    What to know about Trump’s first executive actions on climate and environment- By  MELINA WALLING- Updated 8:13 PM GMT+2, January 27, 2025- https://apnews.com/article/trump-executive-orders-climate-change-environmental-policy-e4fb2b2495c0bcf880fab46605936b09