Un studiu nou a scos la iveală că persoanele cu insomnie cronică ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta demență sau tulburare cognitivă ușorară, în comparație cu persoanele care nu au insomnie pe termen lung.
O valoare mai mare a HDL-colesterolului poate fi asociată cu un prognostic mai bun din punct de vedere al evoluției polineuropatiei diabetice periferice.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova face un pas important în înțelegerea modului în care creierul poate fi ajutat să elimine substanțele toxice care duc la apariția bolii Alzheimer.
Cercetătorii au descoperit că pisicile dezvoltă demență într-un mod similar cu cel al oamenilor.
Numărul total de dizabilități, boli și decese premature cauzate de afecțiuni neurologice a crescut cu 18% din 1990, atrag atenția specialiștii, în contextul Zilei Mondiale a Creierului.
Agenția Europeană pentru Medicamente a aprobat recent lecanemab, un medicament pentru tratamentul timpuriu al bolii Alzheimer.
Lenovo a creat un avatar 3D, fotorealist, bazat pe inteligenţa artificială, care vorbește cu pacienţii cu demenţă.
Datele arată că 1,8 milioane de persoane au murit din cauza demențelor în anul 2021.
La adulții vârstnici, ceaiul verde de tip matcha are numeroase beneficii, el poate îmbunătăți calitatea somnului, dar și alte aspecte ale vieții acestor persoane.
Anul trecut, FDA a aprobat Leqembi (lecanemab), un medicament anunţat ca fiind inovator, având proprietatea de a reduce plăcile de amiloid. Aceasta a condus la speranţa că medicamentul va modifica progresia tulburării Alzheimer.
Specialiștii americani în sănătatea creierului au dezvoltat, în colaborare cu pacienții lor, un „Scor de Îngrijire a Creierului” (Brain Care Score).
Persoanele vârstnice diagnosticate cu demență și/sau cu tulburări neurodegenerative pot beneficia de terapii de grup gratuite cu psiholog în cadrul Complexului Multifuncțional Caraiman.
O „semnătură” caracteristică ce se observă la imagistica prin rezonanță magnetică ar putea dezvălui că pacientul are demență cu 5 până la 10 ani înainte ca simptomele să apară în cazul său.
O echipă de cercetători de la University College London a raportat că a identificat prima dovadă clară din istorie a transmiterii de la om la om a bolii Alzheimer.
Cercetătorii au analizat legătura dintre cele cinci trăsături de personalitate și prezenţa demenţei.
Conform unui nou studiu, publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry, vârsta biologică, mai mult decât vârsta cronologică, poate prezice riscul de demență și accident vascular cerebral în viitor.
Aparţinătorii și îngrijitorii persoanelor diagnosticate cu demenţă și autism ar putea avea parte de ajutor din partea unor șosete speciale care utilizează inteligenţa artificială.
Riscul de a dezvolta demenţă este mai mare în cazul persoanelor care au probleme de vedere, dar nu poartă ochelari şi nu se tratează sau nu fac intervenţii chirurgicale atunci când acestea sunt indicate în afecţiunile oftalomologice.
Ţesutul adipos de la nivelul mușchilor scheletici poate fi un factor de risc important pentru declinul cognitiv, independent de forţa musculară, de compoziţia corporală și de factorii de risc tradiţionali pentru demenţă.
Rezultatele unui studiu publicat în JAMA, realizat în rândul americanilor cu vârsta peste 45 de ani, au descoperit o asociere între stresul perceput de participanţi și afectarea lor cognitivă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe