Newsflash
Internaționale

Studiu: dieta mediteraneană nu reduce riscul de demență

de Florentina Ionescu - oct. 14 2022
Studiu: dieta mediteraneană nu reduce riscul de demență

Rezultatele unui studiu recent arată că dieta mediteraneană nu ar reduce riscul de demență. Totuși, cercetarea sugerează că această dietă oferă multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi scăderea riscului de diabet și de boli cardiovasculare.

O arie care a beneficiat de multă atenție din partea oamenilor de știință în ultimii ani este rolul pe care dieta îl îndeplinește în reducerea riscului de demență. Mai exact, oamenii de știință sunt interesați de dieta mediteraneană, scrie Medical News Today.

Deși unele dovezi științifice sugerează că dieta mediteraneană ar putea oferi protecție împotriva declinului cognitiv, o cercetare nouă ce vine de la oamenii de știință de la Universitatea Lund din Suedia nu a găsit nicio asociere semnificativă între o dietă convențională și o dietă mediteraneană și un risc redus de demență, arată site-ul menționat. 

Cât de sănătos mâncăm? 

dieta mediteraneana studiu dementa si alzheimer
Fotografie de la Florencia Potter: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/marea-mediterana-mediteranean-vitamina-alimenta-ie-sanatoasa-402007/

 

Oamenii de știință sugerează, în studiul care a fost publicat în 12 octombrie în ediția online a jurnalului „Neurology”, că doar dieta sănătoasă nu poate avea o puternică influență asupra funcției cognitive.

O analiză pe perioada a 20 de ani

Pentru a investiga rolul pe care îl joacă dieta în dezvoltarea demenței, precum și demența asociată bolii Alzheimer și demenței vasculare, cercetătorii de la Universitatea Lund au analizat informațiile referitoare la alimentație colectate de la 28.025 de persoane din Suedia, pe o perioadă de 20 de ani. La debutul cercetării, vârsta medie a participanților era de 58 de ani și niciunul dintre oameni nu fusese diagnosticat cu demență.

Participanții au completat informațiile necesare în jurnale alimentare, pentru fiecare zi a săptămânii, au detaliat frecvența la care consumau alimente și au răspuns la chestionare, însă au fost supuși și unor interviuri în persoană.

La sfârșitul celor 20 de ani de follow-up, 1.943 de persoane sau aproape 7% dintre participanți au fost diagnosticați cu demență, inclusiv cu boală Alzheimer și cu demență vasculară, arată sursa citată. Totodată, cercetătorii au examinat aderența participanților la recomandările convenționale de dietă sau la recomandările din dieta mediteraneană. Ei au folosit un scor modificat în ceea ce privește dieta mediteraneană (mMDS) pentru a calcula aderența persoanelor incluse în studiu la dieta mediteraneană.

Pe lângă aderența la dietă, au fost ajustate vârsta, genul, educația și factorii ce țin de stilul de viață al participanților. Echipa de cercetători a exclus participanții care au fost diagnosticați cu demență în decurs de 5 ani de a debutul studiului.

După analizarea datelor, oamenii de știință nu au găsit niciun fel de asocieri semnificative cu aderența a recomandările dietetice convenționale (recomandările pentru o alimentație sănătoasă suedeză) și nici cu dieta mediteraneană, și nici cu un risc redus de demență indiferent de cauză, boală Alzheimer ori demență vasculară.

Totodată, nu au găsit nicio dovadă că aderența la oricare dintre diete a influențat prezența bolii Alzheimer și a biomarkerilor asociați cu această boală într-un subgrup format din 738 de participanți.

Totuși, cercetătorii notează că participanții care au dezvoltat demență în decursul studiului de 20 de ani au fost în vârstă și au avut un nivel scăzut al educației la începutul studiului, în comparație cu cei care nu au dezvoltat această condiție medicală. În plus, indivizii care au dezvoltat demență au avut și factori de risc cardiovascular și comorbidități la începutul studiului.

Cu toate acestea, deoarece studiul are unele limitări, cum ar fi faptul că participanții nu au avut posibilitatea să raporteze unele informații despre dietă și stilul de viață, cercetătorii sugerează că sunt necesare mai multe investigații pe această temă pentru a confirma aceste rezultate.

„Deși studiul nostru nu elimină o posibilă asociere între dietă și demență, noi nu am găsit o legătură în studiul nostru, care a avut o perioadă lungă de urmărire, incluzînd participanți mai tineri decât cei din alte studii, și nu le-am cerut persoanelor să își amintească ce alimente au mâncat cu regularitate în anii de dinaintea inițierii studiului”, a declarat într-un comunicat de presă autorul studiului acesta, dr. Isabelle Glans, cercetător și doctorand la Universitatea Lund.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe