O echipă de cercetători de la University College London a raportat că a identificat prima dovadă clară din istorie a transmiterii de la om la om a bolii Alzheimer.
Oamenii de știință au „săpat” printr-o mulțime de studii rare de caz, cu rezultate extraordinare, și au demonstrat că modul în care un tratament cu hormon de creștere uman (human growth hormone) a transplantat proteine toxice în organismul copiilor și a cauzat dezvoltarea bolii Alzheimer – este vorba de un debut precoce al maladiei, scrie New Atlas.
Timp de aproape 25 de ani, hormonul de creștere uman a fost utilizat sporadic pentru a trata copiii cu anumite probleme în ce privește dezvoltarea lor fizică. Cunoscut sub numele de c-hGH (hormon de creștere uman derivat din cadavru), acest hormon se colecta din glandele pituitare ale persoanelor decedate și injectat apoi la copiii cu o înălțime neobișnuit de mică.
De-a lungul anilor s-a observat că un procentaj extrem de mare dintre copiii tratați cu c-hGH au dezvoltat o condiție medicală neurodegenerativă fatală – numită boala Creutzfeldt-Jakob.
Boala Creutzfeldt-Jakob este cauzată de proteine toxice anormale, numite prioni. Abia în anul 1985 s-au observat dovezi puternice care asociau c-hGH cu boala Creutzfeldt-Jakob. Astfel, cercetătorii de la acea vreme au descoperit că unele dintre probele de c-hGH conțineau prioni toxici și că acest lucru a alimentat dezvoltarea bolii neurodegenerative în creierele sănătoase. Apoi hormonul de creștere uman a fost înlocuit cu o variantă mai sigură, cea sintetică, arată sursa menționată. Iar acea variantă de hormon de creștere prelevată de la cadavre nu se mai folosește în prezent.
Mai recent, o echipă de investigatori a analizat țesuturi din creier de la pacienții care au urmat tratament cu c-hGH și care decedaseră din cauza bolii Creutzfeldt-Jakob. Ei au descoperit semne ale bolii Alzheimer, care le-au stârnit curiozitatea. Pacienții decedați aveau depozite anormal de mari de amiloid, un semn caracteristic al bolii Alzheimer. Așa că cercetătorii și-au pus întrebarea dacă nu cumva boala Alzheimer ar putea fi transmisă de la om la om în același mod ca alte boli influențate de prioni.
Un studiu ulterior a scos la iveală că unele dintre probele istorice de c-hGH conțineau acumulări de amiloid, iar testele pe animale au scos la iveală că la șoarecii la care s-a administrat c-hGH contaminat au dezvoltat semne ale bolii Alzheimer. Așa că în acest punct s-a emis ipoteza transmiterii bolii Alzheimer de la om la om. Dar chiar și așa, cercetătorii aveau nevoie de dovezi solide.
Așa că recent o echipă de oameni de știință a analizat opt pacienți internați recent la National Prion Clinic din Londra cu probleme neurologice. Toți cei opt pacienți fuseseră tratați în copilărie cu c-hGH și acum au vârste între 38 și 55 de ani. Cinci dintre acești pacienți au fost diagnosticați cu demență cu debut precoce, dar nu au prezentat semne patologice ale bolii Creutzfeldt-Jakob. Toți cei cinci pacienți întruneau criteriile pentru diagnosticul de boală Alzheimer, dar nu prezentau niciun fel de semn al unei predispoziții genetice care să fi indicat în cazul lor un debut precoce al bolii Alzheimer.
În studiul de dată recentă, oamenii de știință au descris pacienții care au dezvoltat demență și modificările biomarkerilor din interiorul spectrului fenotipic de boală Alzheimer. Boala Alzheimer, la fel ca și boala Creutzfeldt-Jakob, are forme iatrogene, precum și forme cu debut ceva ai târziu, sporadice, dar și forme moștenite, care au debut precoce, au scris cercetătorii.
Cercetătorul Andrew Doig, de la University of Manchester, spune că noile rezultate sunt meticuloase, totuși el avertizează că nu trebuie să extrapolăm aceste rezultate și să reținem că totuși este vorba doar de opt cazuri incredibil de rare.
„Deși noul tip de boală Alzheimer raportat aici este de un extraordinar interes științific, întrucât scoate la iveală o nouă modalitate de răspândire a bolii, nu există niciun motiv să ne temem de ea, pentru că modul în care boala a fost cauzată a fost stopat în urmă cu peste 40 de ani”, a declarat Andrew Doig, care nu a fost implicat în această nou cercetare.
El a completat: „Transmiterea bolii de creier uman la alt creier uman în acest mod nu ar trebui să se mai întâmple vreodată”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
