Coafajul pulpar direct reprezintă,
de cele mai multe ori, prima opțiune terapeutică a medicilor
dentiști în cazul expunerii pulpei dentare în timpul exerezei
dentinei alterate a leziunilor carioase profunde. Expunerea pulpară
apare, conform studiilor, în 40% din cazuri, iar coafajul direct
asigură vitalitatea pulpară pentru o anumită perioadă de timp.
Un
studiu din
Journal of Endodontics
(Schwendicke F et al. Calcium hydroxide versus mineral trioxide
aggregate for direct pulp capping: a cost-effectiveness analysis. J
Endod. 2015 Dec;41(12):1969-74) propune o analiză de cost-eficiență
a utilizării hidroxidului de calciu (CH) în comparație cu
trioxidul mineral (MTA), în coafajul pulpar direct, la nivelul unui
molar permanent vital, asimptomatic, cu expunere pulpară. În acest
sens, trebuie luată în considerare probabilitatea ca, în viitor,
să apară necesitatea efectuării unui tratament de canal, în urma
unor complicații ulterioare, precum necroza sau pulpita
ireversibilă. Costurile MTA sunt mai mari decât ale CH, iar însăși
aplicarea trioxidului presupune un timp de lucru și de învățare
mai mare. Dar evitarea costurilor reluării tratamentului recomandă
această tehnică. CH rămâne un material foarte popular în rândul
practicienilor datorită proprietăților sale antibacteriene și
inducerii neodentinogenezei, cu formarea unei punți dentinare, însă
MTA este o alternativă care determină alcalinizarea pH-ului și
sigilarea mult mai fermă a zonei expuse, este mult mai stabil,
dovezile existente indicând un risc de eșec mult mai scăzut prin
utilizarea acestuia (fig.
1).
Cu ajutorul unei aplicații (TreeAge
Pro 2013), s-a simulat evoluția unei populații de sex masculin, cu
vârsta medie de 20 de ani, cu o leziune carioasă extinsă la
nivelul a trei suprafețe ale unui molar permanent vital,
asimptomatic, cu expunere pulpară în urma exerezei dentinare.
Molarul a fost tratat prin coafaj direct cu MTA și, comparativ, cu
CH, toți dinții fiind ulterior restaurați cu material compozit.
S-au analizat consecințele apariției unei patologii pulpare
dureroase (care impune un tratament endodontic) sau nedureroase (care
evoluează spre necroză pulpară sau leziuni periapicale, cu
indicație de tratament endodontic). Dinții tratați endodontic au
beneficiat ulterior de coroane de acoperire, iar pentru cei la care
tratamentul de canal a eșuat s-au efectuat proceduri de chirurgie
apicală. Nu a fost exclusă nici varianta extracției dentare, care,
conform scenariului propus de studiu, a determinat înlocuirea
dintelui pierdut cu un implant dentar în jumătate din cazuri.
Primul rezultat
urmărit a fost eficiența terapeutică, măsurată ca perioadă de
timp (ani) în care dintele a fost păstrat pe arcadă, iar al doilea
a fost perioada de timp scursă până în momentul apariției
primelor complicații pulpare, respectiv numărul de ani în care s-a
menținut vitalitatea pulpei. Pentru a aprecia timpul necesar actului
terapeutic, specialiști endodonți și medici dentiști generaliști
care foloseau atât CH, cât și MTA au estimat perioada necesară
aplicării acestor substanțe și a oricărui alt material folosit caliner
(de exemplu, cimentul ionomer de sticlă modificat cu rășină),
excluzând timpul necesar preparării cavității ori obturării
acesteia. Astfel, s-a constatat că pentru aplicarea CH a fost nevoie
de 4,7 minute, față de cele 6,3 minute necesare aplicării MTA,
material al cărui preț este de aproximativ zece ori mai mare decât
al hidroxidului de calciu. Cu toate acestea, microsimularea pe cei
1.000 de dinți a demonstrat că MTA este mai eficient și mai puțin
costisitor, cu menținerea dintelui pe arcadă pentru aproximativ 52
de ani, față de 49 de ani pentru CH, cu o probabilitate de apariție
a complicațiilor pulpare de 48% față de 65% pentru CH. Din punctul
de vedere al costurilor, CH devine viabil ca soluție terapeutică
doar în situația în care se presupune că nu va fi necesară
reluarea tratamentului ori înlocuirea dinților extrași.
Utilizarea MTA
ca metodă de elecție în coafajul pulpar direct depinde de
disponibilitatea medicului și a pacientului (fig.
2),
deoarece este mult mai scump decât CH, dar rezultatele pe termen
lung compensează costul inițial mare al acestuia, fiind mult mai
eficient și asigurând menținerea dinților și a vitalității
acestora pentru o perioadă mai lungă de timp.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.