Newsflash
SPECIALITĂȚI

Pacienții oncologici cu risc de distres moderat spre sever

de Marina DASCĂL - sept. 7 2018
Pacienții oncologici  cu risc de distres moderat spre sever
    Cancerul este din ce în ce mai răspândit și este a doua cauză principală de deces, după bolile cardiovasculare. În România, el este responsabil pentru aproximativ 80.000 de cazuri noi de boală și aproximativ 50.000 de decese. Deseori, pacienții oncologici întâmpină o varietate de probleme care dau naștere unor experiențe destabilizante și greu de suportat. Printre acestea, ei se lovesc de probleme financiare, în special legate de dificultatea sau imposibilitatea de a-și permite tratamentul, probleme fiziologice, cum ar fi disfuncția sexuală, și probleme legate de locul de muncă. Se estimează că în România, zilnic, sunt diagnosticate cu cancer 120 de persoane cu vârstă de muncă. Există cazuri în care angajați diagnosticați cu cancer se confruntă cu discriminare subtilă sau chiar evidentă la locul de muncă.
    La nivel global, 30% din pacienții diagnosticați cu cancer suferă de distres. Identificarea pacienților oncologici aflați la risc de a dezvolta distres moderat spre sever implică beneficii, cum ar fi: niveluri scăzute de anxietate, rezistență crescută la durere și îmbunătățirea dispoziției generale. Pe de altă parte, consecințele neadresării și netratării acestor pacienți pot duce la creșterea costurilor medicale, a numărului de zile petrecute în spital, a frecvenței apelării la serviciile de medicină primară și la reducerea eficacității tratamentului pentru cancer.
    National Institutes of Health, Fogarty International Center, a finanțat un studiu – IMERS* – cu un design convergent, care a fost implementat pe parcursul anilor 2015–2016. O parte din studiul de cercetare s-a desfășurat în cadrul Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca și a inclus pacienți recent diagnosticați cu cancer, cu vârsta peste 18 ani, care nu se aflau sub chimioterapie sau radioterapie. Eșantionul a inclus 161 de pacienți oncologici care beneficiau de serviciile medicale ale institutului. Bazat pe o analiză secundară a datelor cantitative și implicând un studiu de cercetare cu un design transversal, s-a constatat, prin intermediul unui instrument de măsurare a distresului (termometrul dezvoltat de National Comprehensive Cancer Network – NCCN), că 74,2% din pacienții oncologici incluși în studiu suferă de distres moderat spre sever.
    Studiul evidențiază principalele caracteristici ale pacienților oncologici asociate cu risc crescut de a dezvolta un nivel moderat spre sever de distres psihologic, precum și domeniile de îngrijire a sănătății mintale spre care acești pacienți ar trebui îndrumați. Cele mai frecvente cinci probleme menționate de subiecți sunt: îngrijorare, oboseală, tristețe, nervozitate și probleme cu somnul. Din numărul total de pacienți oncologici, 96,3% au raportat cel puțin o problemă fizică și aproximativ 89% au raportat cel puțin o problemă emoțională.
    Problemele asociate cu distresul moderat spre sever ale pacienților oncologici din România aparțin domeniului practic, cum ar fi: îngrijirea copiilor, întreținerea casei, aspecte financiare, probleme legate de transport, de muncă/școală sau hotărâri privind tratamentul. În domeniul familial, problemele cu partenerul au fost asociate cu un nivel de distres moderat spre sever. În domeniul emoțional, frica, nervozitatea, tristețea, îngrijorarea și pierderea interesului pentru realizarea activităților obișnuite au fost asociate cu nivelul de distres moderat spre sever. În ceea ce privește problemele fizice, aspectul fizic, durerea și problemele cu somnul au fost asociate cu un nivel moderat spre sever de distres în rândul pacienților oncologici din România.
    În urma analizelor statistice, s-a constatat că pacienții oncologici de sex feminin au un risc mai crescut de a se confrunta cu distres. Întrebarea care se pune este: „Este adevărat că femeile au un nivel mai mare de distres, în comparație cu pacienții oncologici de sex masculin?”. Literatura de specialitate menționează că bărbații au strategii de coping mai bune decât femeile. Un alt argument interesant nu exclude nivelul de distres al bărbaților, ci se concentrează pe faptul că aceștia sunt mai reținuți în a-și exterioriza trăirile și sentimentele, în comparație cu femeile. Tot în urma analizelor statistice s-a constatat că pacienții oncologici cu un nivel de educație mai scăzut se confruntă cu un nivel mai mare de distres. Totodată, cei cu un venit mai mare raportează un nivel de distres mai scăzut, în comparație cu pacienții care nu beneficiază de siguranță financiară.
    De menționat că acest studiu implică anumite limitări. Una dintre ele este legată de instrumentul de cercetare – un termometru de tip scală. Pacienții oncologici sunt rugați să aleagă, de la 1 la 10 (0 – lipsă distres și 10 –  distres puternic), cifra care descrie cel mai bine distresul pe care l-au simțit în ultima săptămână, inclusiv în momentul completării. Scorul-limită recomandat de NCCN pentru termometru indică faptul că un scor cuprins între 4 și 10 reprezintă un nivel moderat spre sever de distres. Limitarea se leagă de faptul că aceștia își pot supraaprecia sau subaprecia nivelul de distres. O altă limitare se referă la faptul că nivelul de distres nu a fost urmărit pe întreaga traiectorie a dezvoltării bolii.
    De ce este importantă identificarea caracteristicilor pacienților oncologici cu risc de distres moderat spre sever? Pentru că situația îngrijirii sănătății mintale pentru pacienții oncologici din România întâmpină anumite dificultăți, cum ar fi: constrângerile de timp, concentrarea doar asupra simptomelor fizice sau lipsa metodelor folosite pentru screeningul sănătății psiho-sociale ale pacientului. Toate acestea indică faptul că o mare parte din pacienții oncologici din țara noastră nu beneficiază de tratament adecvat pentru sănătatea mintală. Este necesar ca acești pacienți aflați la risc crescut de distres moderat spre sever să fie abordați și ajutați încă din momentul primelor vizite la medic, pentru a reduce numărul de comorbidități. În contextul în care pacienții oncologici români sunt obișnuiți să se confrunte cu problemele de zi cu zi prin grupuri informale, prin intermediul familiei sau prin grupuri religioase, este esențială îmbunătățirea gradului de îndrumare a pacienților diagnosticați cu cancer din Romania către serviciile profesionale de sănătate mintală.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe