Poiana Brașov a găzduit recent prima ediţie a Școlii de vară naţionale a medicilor rezidenţi în medicină de familie. Este un proiect derulat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD). La eveniment au participat 87 de rezidenţi din opt centre universitare. Ei au răspuns și la un chestionar privind satisfacţia faţă de pregătirea primită în universităţi și în cabinetele îndrumătorilor. Rezultatele au fost prezentate sâmbătă, 9 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă.

Peste 50% dintre cei care au completat chestionarul aplicat participanţilor la școala de vară au catalogat pregătirea din timpul rezidenţiatului ca fiind bună, iar 37% ca fiind foarte bună. O satisfacţie mai mare a fost înregistrată în ceea ce privește pregătirea din cabinetele medicilor de familie, despre care 83% au spus că este foarte bună. Situaţia este însă diferită atunci când vine vorba de satisfacţia faţă de cursurile și pregătirea din cadrul celorlalte specialităţi din cadrul rezidenţiatului de Medicina de familie: 46% le cataloghează ca fiind bune și doar 14% ca fiind foarte bune. 

„Trebuie să recunoaștem că, atunci când au un stagiu de o lună, (...) probabil că [îndrumătorii] sunt axaţi pe pregătirea celor care sunt în specialitatea respectivă întâi. 
Trebuie să luăm legătura cu coordonatorii de rezidenţiat în celelalte specialităţi care primesc rezidenţi din medicina de familie să-i includă și pe ei [mai mult] în programul de pregătire, alături de rezidenţii pe care îi au în specialitatea respectivă”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD.

Ce-și doresc medicii rezidenţi
 

În ceea ce privește relaţia cu medicul îndrumător din cabinet, 89% dintre respondenţi au declarat că aceasta este foarte bună și 11% că este bună. „În București sunt peste 1.000 de medici îndrumători. Vom face un triaj pentru a-i alege pe cei care într-adevăr se ocupă de rezidenţi, iar, pentru aceștia, disciplina Medicina de familie din cadrul universităţii noastre va oferi cursuri pentru a asigura o pregătire mai bună a rezidenţilor în cabinete. Ei își doresc schimbări curriculare, și aici  Comisia de medicină de familie din cadrul Ministerului Sănătăţii este foarte importantă. Vicepreședintele acestei comisii (...) trebuie să promoveze actualizarea tematicii și a bibliografiei, [și] deja se lucrează la acest lucru”, a completat rectorul UMFCD. 

El a arătat că unii dintre rezidenţi își doresc să aibă un stagiu de Cardiologie cu o durată mai mare de o lună. De asemenea, își doresc stagii mai lungi la Pediatrie, Diabet, Neurologie. „Problema este că trebuie să ne încadrăm în cei doi ani de pregătire în afara stagiului de Medicină familie, pentru că nu o să putem lungi rezidenţiatul de la patru, la mai mulţi ani”, a conchis  prof. dr. Viorel Jinga.

Mai multe locuri pentru rezidenţi

În încercarea de a crește numărul medicilor de familie din România, universităţile de medicină și farmacie urmează să suplimenteze posturile pentru rezidenţiatul în această specialitate. 

Completarea resursei umane din medicina de familie nu este posibilă fără o creștere a numărului de tineri care se pregătesc pentru această specialitate, a arătat prof. dr. Alexandru Rafila la Poiana Brașov: „Medicii de familie reprezintă circa 20% din totalul medicilor din România, ceea ce înseamnă aproximativ 11.000 de medici de  familie din 55.000 de medici. E clar că dacă vrem să ne gândim la o înlocuire fiziologică a acestor medici, trebuie să și putem pregăti un număr care să fie corelat cu proporţia lor. Or, cu 7% posturi la rezidenţi, nu poţi să înlocuiești 20% din numărul de medici. Mai mult, în următorii șase ani vor ieși la pensie circa 6.000 de medici de familie”. 

În acest context, ministrul Sănătăţii a anunţat suplimentarea locurilor pentru rezidenţiatul în medicina de familie: „Anul acesta e prima dată când se cuplează necesitatea pregătirii medicilor de familie cu nevoile sistemului și cu necesitatea de înlocuire a profesioniștilor din această specialitate. Am sprijinul universităţilor să încercăm să mărim numărul de medici de familie, astfel încât ei să poată să producă această înlocuire în următorii ani. Adică, dacă o să avem în jur de o mie de absolvenţi anual, începând de peste patru ani, putem să sperăm că nu vom avea dezechilibre majore [în această specialitate]”.

Consolidare prin politici de sănătate

În România este nevoie de consolidarea medicinei de familie, și mai ales a „aripei tinere” a acestei specialităţi, dar și de creșterea atractivităţii ei, a calităţii pregătirii medicilor rezidenţi și a numărului de medici de familie, a subliniat și prof. dr. Cătălina Poiană, prorector al UMFCD. Toate acestea însă trebuie coroborate cu politici de sănătate în domeniu, care să asigure o distribuţie a medicilor pe întreg teritoriul ţării, a punctat prorectorul: „Poate că nu neapărat numărul de medici este insuficient, există inegalităţi uriașe în ceea ce privește repartiţia lor. Știm cu toţii ce aglomerări există în centrele universitare și știm, de asemenea, că sunt zone din ţară de-a dreptul deșertizate și care, în următorii ani, vor continua să sufere acest proces. Este adevărat că modalitatea în care autorităţile locale se implică în a asigura condiţii de muncă tinerilor medici este foarte importantă, dar nu suficientă”.

Un alt aspect care ar putea avea un efect benefic asupra medicinei de familie îl constituie implementarea unor modele de succes utilizate în alte state: „Ceea ce găsim în străinătate sub numele de general practitioner și care este unul din elementele-cheie atât în dezvoltarea medicinei de prevenţie, cât și în monitorizarea pacienţilor odată diagnosticaţi, trebuie să se dezvolte și la noi foarte mult. Dar, totodată, cred că trebuie să venim și cu mult mai multe exemple personale, cu mult mai multe elemente practice”.  Utilă ar fi, în opinia sa, și asigurarea în timpul rezidenţiatului a unor stagii de practică în cabinetele de medicină de familie din mediul rural, care să fie un exemplu de performanţă și să stimuleze tinerii rezidenţi.