Aceste trei categorii sociale sunt singurele cu veniturile reduse în 2024. Celelalte au obţinut creșteri salariale semnificative.

Guvernul a motivat tăierile de anul acesta, spunând că nu sunt bani la buget. În treacăt, menţionez doar că, în ciuda faptului că „nu sunt bani la buget”, a crescut cu 38% bugetul alocat în 2024 partidelor politice.

Adevărul e că niciodată nu sunt bani suficienţi pentru Sănătate. Întotdeauna s-ar putea face mai multe investigaţii și analize medicale. Întotdeauna s-ar putea compensa mai multe medicamente pentru pacienţi, doar că banii pentru Sănătate sunt și ei limitaţi. Dar asta nu justifică reducerea drastică a bugetelor alocate Medicinei de familie și celei de ambulatoriu.

Chiar ministrul Sănătăţii a recunoscut de nenumărate ori că Medicina de familie, alături de ambulatoriile de specialitate, rezolvă cele mai multe cazuri medicale, cu cele mai puţine resurse. Amândouă au o adresabilitate crescută, fiind în prima linie a sistemului medical. De aceea, orice sistem medical modern are la bază Medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.

De la șapte ani la șapte luni

        Prin acordul încheiat în vară cu Banca Internaţională de Reconstrucţie și Dezvoltare, guvernul se obligă să aloce 10% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) Medicinei de familie. Acest acord a stat la baza stabilirii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru anii 2023-2030. Surpriza neplăcută a fost să vedem că planul naţional făcut de guvern pentru următorii șapte ani a fost valabil doar... șapte luni.

        Medicii de familie au fost înţelegători și nu au protestat atunci când pe ultimele două luni ale anului 2023 au primit doar 40% din facturile lunare, deși întârzierea creează probleme. Nimeni nu-i scutește de plata facturilor aferente funcţionării cabinetului medical pe motiv de întârziere a plăţilor de la Ministerul Finanţelor (via CAS). Dar reducerea cu 35% a bugetului era prea mult și risca să închidă cabinete medicale, în special de la ţară. 

        Asta în condiţiile în care medicii de familie sunt „o specie pe cale de dispariţie”. Din cei 11.000 de medici de familie din ţară, în prezent mai activează doar 9.900. Dacă ţinem cont și de faptul că tot mai mulţi medici de familie vor ieși la pensie, iar medicii tineri fie pleacă să facă Medicină de familie în UE, fie aleg o altă specialitate, mai puţin solicitantă și mai bine plătită, e clar că va crește și mai mult numărul localităţilor din rural care vor rămâne fără medici de familie.

Cum s-a ajuns aici

        Conform Legii 95/2006 (Legea sănătăţii), CNAS ar trebui să-și colecteze singură banii de la asiguraţi. Înainte așa și era. Însă ulterior, guvernul a stabilit ca banii pentru sănătate, șomaj și concedii medicale să fie colectaţi în FNUASS. Astfel, CNAS a pierdut controlul încasărilor pentru asigurările de sănătate. În plus, din cauza lipsei de transparenţă, nimeni nu știe acum câţi bani sunt colectaţi pentru acest scop.

        Mai mult, guvernele au acordat tot felul de scutiri de la plata asigurărilor de sănătate unor categorii sociale. Astfel s-a ajuns în situaţia actuală: doar unul din trei asiguraţi plătește asigurarea de sănătate. Ceilalţi doi beneficiază de servicii medicale fără a contribui cu bani la fondul sănătăţii. 

        Conform aceleiași Legi a sănătăţii, CNAS este o entitate autonomă care-și stabilește singură bugetul. Din cele declarate de fostul președinte (interimar) al CNAS, conf. dr. Cristian Celea, și chiar de ministrul Sănătăţii, bugetul alocat Medicinei de familie și de ambulatoriu în 2024 a fost făcut iniţial de CNAS la valorile de anul trecut – 10 lei valoarea unui punct „per capita” și 8 lei „per serviciu”, pentru Medicina de familie, și 4,5 lei în ambulatoriu. Însă Ministerul Finanţelor a „updatat” bugetul propus cu alte sume, care au dus la valorile de 7,7 lei și 6,2 lei pentru Medicina de familie, res­pectiv 3,3 lei pentru ambulatoriu. Or, această „updatare” se pare că nu este tocmai legală.

Bucurii de scurtă durată

        Deocamdată, ne bucurăm să vedem că bugetul a rămas pe valorile anterioare, fie și până la 30 iunie 2024. Pentru a doua parte a anului se caută soluţii. După cum spunea și ministrul Sănătăţii, „o soluţie financiară care să fie sustenabilă ar fi o rectificare bugetară”. În plus, sunt așteptări ca bugetul Sănătăţii să crească în urma renunţării la exceptarea plăţii asigurărilor de sănătate pentru agricultori și cei din IT. 

        Astfel, numărul celor care vor contribui cu bani la bugetul Sănătăţii va crește anul acesta cu un milion (de la cinci milioane de plătitori la șase milioane). Inclusiv medicii de familie și cei din ambulatoriu vor contribui cu mai mulţi bani la buget. Aceasta, deși Legea sănătăţii prevede scutiri pentru medicii care oferă servicii medicale în contract cu CAS. Prevederile legii nu se aplică însă, pentru că din 2006 și până acum, nu a fost timp să se emită și normele de aplicare ale acesteia.

        Așa cum a menţionat și profesorul Alexandru Rafila într-un interviu recent, o posibilă soluţie ar fi apariţia caselor private de sănătate. Acestea ar aduce concurenţă și asigurări suplimentare/complementare pe piaţa asigurărilor medicale din România. Sigur, atunci va exista o transparenţă în încasarea banilor și un contract între asigurat și casa de asigurare. Contract în care să fie clar menţionate drepturile asiguratului, mai precis, de ce servicii medicale poate beneficia pacientul în baza asigurării.

               Ideea nu e nouă, dar, personal, nu cred că într-un an electoral vor exista dorinţa și „putinţa” politice pentru introducerea acestora. Așa că, deocamdată, aștept cu nerăbdare să văd rectificarea bugetară din iunie, care să permită cabinetelor de medicină de familie și ambulatoriilor să lucreze la aceeași capacitate.