Printre atuurile sistemului liberal în care lucrează medicii de familie din Franţa se numără faptul că aceștia își organizează cum doresc munca și cabinetul, au contract de prestări servicii medicale cu CNAM (similară CNAS din România), dar nu sunt plătiţi de CNAM, ci de pacient cu 25 de euro/consult (CNAM îi rambursează pacientului 30% din tarif). De mai bine de un an însă, medicii de familie din Franţa cer revalorizarea activităţii lor, întrucât plata consultaţiei medicale a rămas aceeași, în timp ce plata serviciilor nemedicale a crescut simţitor. În plus, inflaţia erodează suplimentar valoarea muncii lor. 

Totul a pornit de la medicii tineri, care-și vedeau ameninţat viitorul. Ei s-au organizat online, formând asociaţia „Médecins Pour Demain”, mișcare la care au aderat ulterior toate sindicatele medicilor de familie. De la început au cerut 50 de euro/consult, însă CNAM a oferit o creștere simbolică de 1,50 euro/consult. 

Mai multe avantaje decât dezavantaje

După mai multe negocieri eșuate, ei ameninţă cu renunţarea la contractul cu CNAM prin „deconvenţionare”. Aceasta permite taxarea cu 50 de euro/consult, dar CNAM nu mai rambursează pacientului 30% din tarif. El beneficiază însă în continuare de compensarea medicamentelor la farmacie și de bilete de trimitere către alte specialităţi medicale, întrucât pacientul este în continuare asigurat la CNAM. Astfel, tot mai mulţi medici de familie se „deconvenţionează”, întrucât, chiar dacă pierd circa o treime din lista de pacienţi, sunt totuși în câștig: cu cei 50 de euro/consult își acoperă pierderile provocate de plecarea unor pacienţi și, în plus, câștigă timp și energie pentru persoanele care le rămân pe listă.

Din ceea ce se vede acum în Franţa, se pare că guvernul dorește să renunţe, cel puţin parţial, la medicii de familie liberali aflaţi în contract cu CNAM și să construiască maisons de santé – case de sănătate, în fapt vechile dispensare. Ministrul Sănătăţii pune la bătaie 45 de milioane de euro pentru a construi 4.000 de astfel de spaţii până în 2027. În general, medicii de familie în vârstă, pensionaţi sau pensionabili, sunt de acord cu aceste instituţii sanitare în care medicul de familie este angajat, 
beneficiază de concedii de odihnă și de boală, de o pensie mai bună și este scutit de activitatea de management a cabinetului. 

Cei care însă au trecut la acest sistem se plâng că le-a crescut birocraţia, întrucât sunt obligaţi să facă examene de bilanţ și examinări preventive care consumă mult timp și energie, iar plata nu este pe măsura acestui consum. În plus, în aceste case de sănătate, medicul de familie trebuie să managerieze întreagă echipa a „dispensarului”: asistente, infirmiere, kinetoterapeuţi etc. De aceea unii dintre ei se retrag deja din ele.

Medicii de familie mai tineri își doresc să lucreze în același sistem privat liberal, dar cu alt tarif. În acest tip de sistem, medicul lucrează singur și poate câștiga mai mult decât un medic salariat, chiar dacă astfel se înhamă și la activităţi manageriale conexe funcţionării cabinetului medical. În plus, ei spun că prin casele de sănătate se face corporatizarea medicinei de familie, un sector medical eminamente liberal până acum câţiva ani.

Propuneri nefuncţionale

Presiunea asupra sistemului medical francez este mare, întrucât se constată o creștere a „deșerturilor medicale” (zone din rural care nu au medic de familie). De aceea, autorităţile caută soluţii prin care să trimită medici tineri în aceste zone. Evident că aceștia își doresc să fie atrași financiar, și nu numai, în aceste zone, nu să fie constrânși să se instaleze în ele – așa cum propusese președintele Macron în programul său de campanie electorală, în urmă cu doi ani. 

În plus, se încearcă instituirea unor protocoale prin care farmacistul să poată elibera unele medicamente fără ca pacientul să fie consultat de medic (de exemplu, pentru infecţii urinare și angine faringiene confirmate prin teste rapide). Numai că, deocamdată, pacienţii ajung tot la medicul de familie. De aceea, colegii români care lucrează acum în Franţa se plâng că sistemul medical francez actual devine doar o „umbră” a celui de-acum 20-30 de ani. Impresia lor este că acum se apropie mai mult de cel românesc, de care au fugit.