Newsflash
OPINII

Arta dentară

Arta dentară

Gura, zâmbetul și dinţii au o istorie aparte în definirea frumosului. Stomatologia are o istorie împletită cu evoluţia criteriilor pentru frumuseţe și cu creșterea accesibilităţii la tehnici de înfrumuseţare.

Secole de-a rândul, gura deschisă cu dinţii la vedere nu a fost o imagine apreciată ca fiind frumoasă. Atât normele de conduită, cât și arta plastică nu iubeau dinţii la vedere. Nu vedem feţe zâmbitoare și portrete în care personajelor li se văd dinţii decât extrem de rar, și acele lucrări – mai mult în arta plastică olandeză.

O situaţie diametral opusă celei din zilele noastre, când orice fotografie se asociază cu un zâmbet în care dacă se văd și dinţii, este și mai bine. În epocile trecute era extrem de dificil pentru cineva să pozeze pentru un tablou ore în șir cu un zâmbet constant.

În plus, râsul cu gura deschisă și cu expunerea dinţilor era dezavuat și atribuit persoanelor din cele mai joase medii sociale. A zâmbi larg, cu expunerea dinţilor, era o grosolănie greu de acceptat, era de-a dreptul vulgar. Nudul însă era acceptat și apreciat.

zambete cu dinti
Zeul Democrit, de Hendrick ter Brugghen, 1628, pictor olandez, ulei pe pânză

Expunerea într-un tablou a organelor genitale nu revolta pe nimeni, dar o gură cu dinţii la vedere era un dezastru. Câteva tablouri „curajoase” au făcut istorie și Mona Lisa este cel mai cunoscut. Un zâmbet doar – și atâtea semne de întrebare, atâtea teorii și supoziţii!

Avem și indicii că aspectul dinţilor nu era unul de invidiat. Modul de viaţă și alimentaţia, plus nivelul extrem de modest al stomatologiei în secolele trecute generau numeroase carii dentare și parodontopatii. Putem să ne imaginăm niște zâmbete dizgraţioase cu dinţi stricaţi și cu dinţi lipsă.

Cariile dentare făceau casă bună cu păduchii de sub peruci. Cam așa stăteau lucrurile. Putem avea certitudinea pentru astfel de situaţii văzând tablouri care, contrar uzanţelor vremii, prezintă personaje de acest fel. Evident, este vorba de oameni simpli, uneori reprezentaţi chiar cu un pahar de băutură în mână.

Estetică și sănătate dentară

Nevoia de rezolvare estetică a problemelor dentare, dincolo de durerile și suferinţa fizică dată de complicaţiile cariei dentare, a fost un imbold extrem de motivant pentru găsirea unor soluţii și a adus un progres vizibil în stomatologie. Mult timp și chiar în zilele noastre, stomatologia a fost numită generic și îndreptăţit „artă dentară”. Sintagma este cea mai vizibilă în istoria și în literatura de specialitate din Franţa.

Stomatologia are o istorie împletită cu evoluţia criteriilor pentru frumuseţe și cu creșterea accesibilităţii populaţiei la tehnici de înfrumuseţare. Atât de strânse sunt legăturile, încât tehnologiile inovative din stomatologie au contribuit la educarea gusturilor estetice, iar cerinţele de estetică facială și dentară ale pacienţilor au contribuit la implementarea unor noi metode de tratament. Mai mult chiar, în stomatologie se cer și se oferă intervenţii care nu au o motivaţie medicală.

Astfel de acte medicale sunt exclusiv de natură estetică și nu au niciun aport la îmbunătăţirea sănătăţii orale. Dar au un efect consistent de satisfacţie și împlinire personală pentru pacienţii în cauză și pot să aducă un plus important la inserţia și la relaţiile sociale ale persoanei în cauză.

Gusturile se discută

Nici în stomatologie nu a existat o stabilitate în timp a gusturilor estetice. Dacă lipsa unor dinţi, mai ales în zona frontală, a fost, este și va fi considerată mereu ca profund inestetică, înlocuirea acestora prin metode protetice a avut repere estetice diferite.

Cu doar câteva decenii în urmă, coroanele dentare integral metalice expuse la vedere erau acceptate și chiar dorite. Pacienţii solicitau uneori chiar coroane integral metalice pe dinţi complet sănătoși, frontali, incisivi sau canini. Un zâmbet cu „sclipici” era apreciat și unii și-l doreau foarte mult! Dacă acea coroană dentară era din aur, era și mai bine.

Apoi, a devenit dominantă cererea pacienţilor ca protezarea edentaţiilor să se facă exclusiv cu dispozitive protetice fizionomice. Pacienţii vor dinţi artificiali mai frumoși decât pot fi niște dinţi naturali. Culoarea dinţilor noștri nu ne mai place și dorim adesea dinţi albi, cât se poate de albi.

zambete fara dinti
Portretul Rudolphinei Wilhelmina Elizabeth de Sturler, de Cornelis Kruseman, 1829, pictor olandez, ulei pe pânză

Atât de albi câteodată, încât aspectul estetic devine strident sau chiar dizgraţios. Mici bijuterii sau încrustaţii plasate pe feţele dinţilor frontali sunt opţiuni tot mai frecvent cerute medicilor stomatologi. Iar alinierea dinţilor trebuie să fie perfectă.

Tratamentele ortodontice, de îndreptare și aliniere a dinţilor, sunt la ordinea zilei. Specialitatea de ortodonţie este cea mai solicitată și accesată de tinerii medici stomatologi.

Dorinţa de a arăta cât mai bine, de a fi așa cum ne dorim, nu cum am fost dăruiţi de la natură, este asumată de tot mai multe persoane, iar stomatologia are un arsenal bogat și în plină dezvoltare pentru îndeplinirea dorinţelor. În aceste condiţii, cum să nu zâmbim cu gura largă în fiecare poză? Trebuie să ne arătăm dinţii, dacă tot am dat atâţia bani pe ei!

Denumirea stomatologiei cu sintagma „artă dentară” este corectă și binemeritată. Dar pentru a avea dinţi frumoși cu care să putem zâmbi cu gura largă în orice ocazie potrivită, avem și alte mijloace la îndemână. Cum ar fi autoîngrijirea prin igienă orală riguroasă și corectă, dublată de un comportament alimentar sănătos, alături de vizitele la medicul stomatolog. Dar despre această posibilitate vom vorbi cu altă ocazie.

Citiți și: Medicul curant are obligaţia de a finaliza actul medical

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe