Medicii, farmaciștii și cercetătorii au serbat, recent, Ziua Mondială a Studiilor Clinice. Pracic, a fost omagiat principalul element de studiu și de validare a unor tratamente: studiul clinic.
Din tolba cu amintiri, dr. Teona Scopos, medic pensionar, scoate la iveală un episod de la examenul susţinut cu regretatul profesor Brânzei, pe vremea când acesta era director și profesor la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași. (Redacţia)
Nici artiștii nu au fost iertaţi de consecinţele unor boli; dacă ar fi trăit în zilele noastre, cu siguranţă ar fi avut un sprijin mult mai mare din partea medicinei moderne.
Continuăm seria anchetelor medicale în viaţa unor iluștri predecesori.
Analiza la distanţă a cauzelor de deces în cazul unor iluștri predecesori poate fi și un barometru al progreselor știinţifice pe plan medical.
De-a lungul timpului, numeroase personalităţi au purtat povara unor boli mai mult sau mai puţin cunoscute medicinei vremii.
O trecere în revistă a codurilor deontologice din cele mai vechi timpuri și până azi ne arată că, deși medicina se schimbă, principiile generale de conduită rămân valabile.
Vă propun un serial în care să privim mai atent înspre doctorii care au scris despre Mihai Eminescu sau care l-au examinat și tratat.
De-a lungul ultimelor două decenii, am reușit să adun medalii și plachete cu caracter medical. La fiecare târg cu obiecte vechi încerc să descopăr și, eventual, să achiziţionez vreo piesă nouă.
Profesorul Constantin Arseni a fost un chirurg dedicat, și-a practicat meseria cerând de la cei din jurul său atât cât oferea și el – maximul.
Medicina modernă românească ocupă un loc important în spaţiul social generos creat de „Unirile noastre”.
Doctorii sunt renumiţi pentru scrisul lor ilizibil – dacă nu credeţi, întrebaţi-i pe farmaciști –, însă există o categorie aparte, care s-a făcut cunoscută prin scris. Nu de reţete, ci de literatură.
Centenarul înfiinţării Institutului „Dr. Ion Cantacuzino” este un bun prilej pentru a reaminti semnificaţia istorică a creării și dezvoltării acestei instituţii de sănătate publică.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a fost, încă de la întemeierea sa, mai mult decât o școală medicală. A fost un fenomen știinţific medical, cultural și de civism, poate unic în istoria poporului român.
Discretă şi nobilă, medic dedicat profesiei pe care a slujit-o cu credinţă mai bine de 40 de ani, talentată pictoriţă, membră a Cenaclului de Arte al Medicilor Pictori „Ion Ţuculescu”, Elena Paulian avea să se confrunte în primăvara acestui an bezmetic cu un virus hotărât parcă să ia cu asalt întreaga planetă albastră. Nu i-a rezistat agresiunii.
Într-un context zbuciumat în care cei în alb sunt eroi de linia întâi,se cuvine să nu uităm figurile luminoase care au servit binele uman.
Despărţirea, la 27 aprilie 2021, de prof. dr. Florea Marin lasă un gol în inimile celor care l-au cunoscut și apreciat. Lasă un gol și în lumea medicală, vorbind atât despre clinicianul, cât și despre istoricul Florea Marin.
Prezentarea aceasta dorește să evidenţieze activitatea primelor femei medic, care au contribuit la definirea neurochirurgiei românești.
În domeniul epidemiologiei și al vaccinologiei, două nume strălucesc între geniile creatoare românești: Victor Babeș și Ion Cantacuzino. Cel din urmă a iniţiat și realizat vaccinarea antiholerică a trupelor românești din Bulgaria, prevenind întinderea epidemiei în ţară.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe