Newsflash
Istoria Medicinei

Panaite Zosin și „nebunia lui Eminescu”

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - feb. 18 2022
Panaite Zosin și „nebunia lui Eminescu”

Vă propun un serial în care să privim mai atent înspre doctorii care au scris despre Mihai Eminescu sau care l-au examinat și tratat.

Pe cât de multe pagini există despre viaţa și opera eminesciană în relaţie cu suferinţa sa psihică și fizică, pe atât de puţin s-au uitat eminescologii sau medicii înspre doctorii și studenţii în medicină cu care poetul a interacţionat în timpul vieţii și în posteritate. Unii au făcut-o, însă continuă să existe informaţii și date inexacte sau aspecte extrem de importante necercetate.

Nu există articol, emisiune ori volum despre suferinţa eminesciană din care să lipsească numele doctorului Zosin (1873, Gorbănești/Botoșani – 1942, Iași). Eminescologi, medici sau jurnaliști îl pomenesc drept acela care a scris prima oară despre poetul naţional ca suferind și, în majoritatea textelor, Panaite Zosin este menţionat drept autor al „Nebuniei lui Eminescu” (Spitalul, nr. 11, iunie 1903). Adevărat, însă doar parţial.

P. Zosin 1931
Portretul dr. Panait Zosin - ulei pe pânză, Gheorghe Popovici

Zosin publicase, cu trei ani înaintea acestui studiu, volumul „Substratul patologic al pesimismului contemporan” (Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1900), teza sa de doctorat în Medicină, la Facultatea de Medicină din București, în care, conform propriei descrieri din „Expunerea de titluri și lucrări medicale” (Institutul de Arte Grafice „N.V. Ștefăniu”, Iași, 1912), a analizat „sub raport patologic, după cele mai sigure date, viaţa lui Schopenhauer, Poe, Baudelaire și Eminescu, consideraţi ca tipuri reprezentative, la diverse naţiuni și în diverse genuri de manifestare, ale pesimismului contemporan” (p. 13).

Teza doctorat coperta
Coperta tezei de doctorat
Despre Eminescu in teza doctorat
Despre Eminescu în teza de doctorat
Nebunia lui Eminescu (fragment)
Nebunia lui Eminescu (fragment)

 

Internetul e doldora de erori

Dacă cineva dorește să scrie un text despre medicul, publicistul, activistul social și omul politic Panaite Zosin în acest an, când se împlinesc 80 de ani de la trecerea sa în eternitate, cel mai mare rezervor de informaţii virtuale îi va oferi cercetătorului de fotoliu următoarele informaţii: „medicul Panait Zosin, care l-a consultat pe Eminescu la 6 noiembrie 1886, scria că pacientul Mihai Eminescu suferea de o «alienaţie mintală», provocată de apariţia sifilisului şi agravată de alcoolismul de care ar fi suferit secundar poetul” (Cosmin Pătrașcu Zamfirache, Mihai Eminescu – secretul bolii care l-a distrus cu adevărat: sifilis, alcoolism sau sindrom bipolar? Ultimul verdict medical arată că a murit otrăvit, sursa: https://adevarul.ro/locale/botosani/).

Alt exemplu: „cu documentarea precară (…) Zosin este cel care pune diagnosticul de alienat şi alcoolic lui Mihai Eminescu, «ştampilă» care i s-a lipit poetului (…). Ţinând cont că la Iaşi exista ospiciul de la Golia, cu medici specialişti şi condiţii mult mai bune de spitalizare, aproape de colegii şi prietenii săi de la Junimea, care puteau să-l viziteze şi să-l ajute moral şi material, ajungem la concluzia că s-a vrut ca Eminescu să fie îndepărtat de Iaşi, să nu mai deranjeze pe nimeni şi, din păcate, nimeni dintre junimiştii din Iaşi nu i-au luat apărarea. Este păcat că un medic botoşănean ca Panaite Zosin a putut da astfel de verdicte medicale celui mai mare poet român, fără să-l fi cunoscut pe Eminescu în anii de boală, bazându-se pe ce au spus şi scris alţii, pe scrisorile dintre Harieta şi Cornelia Emilian din Iaşi şi pe afirmaţiile unui gardian fără nume. În felul acesta, Panaite Zosin a adus un mare deserviciu memoriei Luceafărului poeziei româneşti.” (Nicolae Iosub, Panaite Zosin. Despre boala lui Mihai Eminescu, sursa: https://luceafarul.net/).

„Un alt psihiatru din Bucureşti, Panait Zosin, care nu îl consultase vreodată pe Eminescu şi cunoştea cazul doar din corespondenţa cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac” (Dan Siviu Boerescu, Eminescu, agent secret și victimă a unui complot politic?, sursa: https://www.comentator.ro/arte/).

E lesne a observa multiplele erori din aceste exemple oferite. Și m-am oprit doar la câteva, pentru că internetul e doldora de erori pe care, din nefericire, le-am regăsit reproduse, identic ori aproximativ, în manuale și lucrări ce se vor a fi destinate unui public elevat...

O activitate puţin înţeleasă

Panaite Zosin l-a pomenit pe Eminescu în numeroase rânduri: în prelegeri și conferinţe publice, în scrieri diverse și, mai ales, în volumul scris pentru Gheorghe Dominic, copilul său de suflet, „Calea unei vieţi” (Editura autorului, Tipografia Concesionară Alexandru Ţerek, Iași, 1935). Idei și rânduri asupra cărora voi reveni în viitor.

M-a surprins lipsa fotografiilor doctorului Zosin, oricât de adus în discuţie este. Activitatea sa complexă, chiar dacă a fost amplu dezbătută în vremea sa ori exploatată într-un anume sens în vremea comunismului, redescoperită în ultimii ani de o platformă ce-și propune „să documenteze istoria puţin cunoscută a pătrunderii și a răspândirii ideilor anarhiste în România”, este superficial înţeleasă, din multiple pricini, despre care voi scrie, așa cum am precizat, în cursul acestui an.

În colecţiile Muzeului de Artă ale Complexului Muzeal Naţional „Moldova” din Iași am identificat două lucări de artă plastică, realizate de pictorul Gheorghe Popovici (1859-1933), în care este reprezentat Panaite Zosin, la interval de două decenii: Portretul dr. Panait Zosin, ulei pe pânză, 50/35 cm, semnat și datat dreapta jos cu ocru: „Gh. Popovici 1911”, și Portretul dr. Panait Zosin, ulei pe pânză, 34/25,4 cm, semnat și datat stânga jos cu negru: „Gh. Popovici, 1931” și monogramat stânga jos cu negru: „G.P.”.

Dr. P. Zosin 1911
Portretul dr. Panait Zosin, ulei pe pânză, 50/35 cm

La intrarea în „Eternitatea”

O surpriză plăcută a fost aceea a identificării, după multe peripeţii, a mormântului în care a fost depus, în anul 1942, trupul lui Panaite Zosin. Nemaiexistând persoane care să se intereseze de el ori rude care să achite taxele locului de veci, chiar dacă numele său este inscripţionat pe una dintre plăcile de marmură de la intrarea în Cimitirul „Eternitatea”, printre personalităţile înhumate în acest cimitir-monument, mormântul său a fost distrus și, din neglijenţa lucrătorilor, acoperit cu moloz și resturi lemnoase. Așa încât era greu de identificat chiar și de către personalul cimitirului.

Mormant inainte 1(1)
Mormânt P. Zosin - înainte

În dimineaţa zilei de 19 ianuarie a.c., a fost pus în evidenţă locul în care, așa cum se obișnuiește a se spune, se odihnește răposatul. S-au adus împreună fragmentele distruse și împrăștiate ale plăcii tombale și s-a curăţat spaţiul din jur. Presupunem că mormântul a fost înconjurat de un gard metalic, dispărut cine știe când. Ne propunem, în cursul acestui an, să restaurăm mormântul doctorului Panaite Zosin și, de asemenea, să publicăm câteva dintre scrierile sale, pe care să le prezentăm în cadrul unui eveniment ce-i va fi dedicat.

Mormant Zosin actualmente1
Mormânt P. Zosin - după

 

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe