Am stat de vorbă în această dimineață cu dr. Ion-Gheorghe Petrovai, director de inovație și cofondator al FreshBlood, despre evoluția start-upurilor din Sănătate. Discuția noastră a avut ca punct de plecare programul educațional național dedicat startupurilor de tehnologie, Innovation Labs, aflat la a 14-a ediție. 

În acest an Innovation Labs are o cohortă de 41 de echipe. Echipele trec printr-un program de mentorat accelerat de 10 săptămâni, pentru a-și transforma ideea inițială într-un MVP (Minimum Viable Product). 

Programul este organizat sub forma unei competiții, care se derulează în perioada martie – mai, iar cele mai bune 17 echipe se califică în finala Demo Day, care are loc astăzi, 25 mai. Acestea își vor prezenta astăzi, pe scena Operei Naționale București (ONB), produsele dezvoltate.  

Ca director de inovație la FreshBlood HealthTech, ce tendințe ai observat în această perioadă, în ce privește start-upurile din zona de sănătate?

Ce-am zis eu rămâne valid: echipele mature [ale start-upurilor] încep să se vadă. Grija mea, în calitate de om de ecosistem, este ceea ce vine din spate. Echipele care ar putea să aibă succes peste 5 ani trebuie să fie acum deja la stadiul de „răsaduri”. Avem câte ceva, dar nu-s idei atât de bune cum erau în alți ani. Exemplul pe care îl dau de multe ori este Reyscape, care a fost echipă ce a concurat la Innovation Labs. Se numeau XVision la acel moment, după care au crescut, iar în momentul de față echipa lor se extinde internațional. Deci există și soluții ale unor start-upuri românești folosite în plan internațional – acesta e doar un exemplu. 

Sănătatea este complicată

Spuneai că ai observat că scade interesul unor soluții pentru zona de Healthcare...

Deci ce am văzut eu în momentul de față: sunt mai puține echipe [la Innovation Labs] decât în anii anteriori. Teoria mea – dar trebuie s-o validez – este că oamenii care fac soluții pentru zona de sănătate sunt niște oameni un pic mai aspiraționali. Suntem acum într-o perioadă care ne crește anxietatea și nu prea ne lasă spațiul de a vrea să schimbăm lucruri mai pe termen lung. 

Lumea înțelege că este greu să schimbi lucruri în sănătate, că durează mult timp, și-atunci nu se înhamă la genul ăsta de traseu. Desigur, e jobul nostru – ca profesori sau ca oameni de ecosistem – să îi ajutăm, să vedem oamenii buni și să îi ajutăm să înțeleagă că nu sunt singuri, de fapt, în efortul ăsta. Asta e una dintre mantrele curente. Încercăm să-i găsim pe toți care sunt măcar curioși sau doritori să-și aleagă și asta ca opțiune de misiune. 

Un start-up de sănătate are o componentă mult mai mare de misiune decât acele componente de business sau de reputație. Pentru că sănătatea este complicată, pentru că sănătatea înseamnă foarte mulți actori din jurul tău, ca start-up. Devenim mai buni în a acorda ajutor, dar trebuie să avem grijă și de „răsaduri”. O gândire pe care o avem noi este să începem cu studenții în anii mai mici. E motivația de a nu-i lăsa să stea să ajungă până în anii terminali, când ei sunt deja pe niște șine de traseu [profesional]. 

La Innovation Labs, câștigătorii primesc premii în bani, primesc finanțare? Dă-ne mai multe detalii. 

Există niște trofee care se acordă: pentru cel mai bun start-up, cel mai bun pitch, cea mai bună echipă, cea mai bună tehnologie. Dar Innovation Labs este o competiție tehnică, începută de oameni din Universitatea Politehnica București, cu sprijinul unor parteneri. E neplăcut că nu există parteneri constanți în zona de sănătate. Au încercat la un moment dat, dar n-a fost ceva constant, deși echipele de sănătate au fost mereu în competiție. 

Există și oportunitate de a primi finanțare. Există un fond de investiții care are și această ofertă pentru una dintre echipe, care ar putea să primească 500.000 de euro finanțare. E important, mai ales, să vezi asta ca fiind o dovadă de încredere în oameni tineri, care sunt la început de drum și care pot să vadă asta ca pe o opțiune de carieră. 

Tinerii trebuie să înțeleagă cât mai repede realitatea care îi așteaptă

Îi ajută pe tineri faptul că participă la Innovation Labs și pe zona aceasta, de a primi mentorat ulterior? 

Deci programul Innovation Labs, practic, începe în martie și se termină în luna mai. În perioada asta e un hackathon de pornire, în care se face o selecție, după care sunt traininguri săptămânale și, la sfârșit, se filtrează cei care au progresat cel mai mult pe parcursul programului. 

Unii dintre ei vor fi ajutați să continue. Adică sunt oameni din businessuri care pot să-i ajute pe membrii echipelor start-upurilor. Și noi, FreshBlood, îi ajutăm cu mentorat pe cei care sunt pe subiecte de sănătate. Dar asta ține în primul și-n primul rând de motivația lor. Sunt niște burse care îi ajută să meargă mai departe. Mulți dintre ei se duc, ulterior, în alte programe de accelerare mai serioase, cum ar fi InnoMedCatalyst. Am văzut situații de genul ăsta. Dar, cândva, focusul meu era să-i încurajez cât mai mult. În momentul de față, focusul meu este să îi ajut să înțeleagă cât mai repede realitatea care-i așteaptă, ca să-și de seama dacă se duc pe drumul ăsta ca să progreseze. Pentru că altfel, am exemple în care niște oameni din start-upuri n-au văzut realitatea și au trăit așa, într-o bulă. Au fost dezamăgiți mult mai profund, ulterior. Aici cred că e provocarea cea mai mare. Eu încerc să fiu optimism, dar moderat. Asta este opțiunea în ecosistemul. Optimism moderat. Dozăm optimismul și moderația în funcție de capacitatea omului de a primi feedback. 

În prezent, unde oferi mentorat? Unde te pot găsi tinerii? 

Eu acum mentorez în LevelUP, care este programul de la ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) Nord Vest. Aflat la a treia ediție. Pot zice că sunt mult mai concentrat pe lucruri măsurabile decât eram acum doi sau trei ani, pentru că îmi dau seama că oamenii, dacă înțeleg, de fapt, unde sunt și înțeleg ce opțiuni au, ei se pot concentra mai ușor pe ceea ce contează, adică ne maturizăm cu toții. 

Perioadă de reașezare

Ce înseamnă această maturizare? 

Societatea încă trăiește într-o lume cu hype. Este un adevărat concurs de hype-uri. Iar în societatea asta sunt niște oameni pragmatici. Hai să înțelegem cum arată opțiunile pragmatice, inclusiv din punct de vedere al reglementărilor. Vine, de exemplu, European Health Data Space Regulation (EHDS). Asta o să însemne niște lucruri. Cât suntem de pregătiți administrativ? Cât suntem de pregătiți ca start-upuri pentru această oportunitate? Deci ăsta-i contextul în care încerc eu să funcționez și să deschid orizonturile. E o perioadă de reașezare, dar avem oameni cu care vom putea să mergem mai departe. Și trebuie să avem grijă și de generația următoare. Asta mi se pare mie foarte important. (...) Cam ăsta e contextul în care funcționăm. Ne bucurăm de progresul măsurabil și ne dorim să fim pregătiți pentru următoarea oportunitate – când va fi ea. 

Recent, mi-ai vorbit despre Apollo AI Technologies, care a câștigat trofeul „Startup of the Year” la Premiile de Excelență ale industriei IT din 2026, acordate în cadrul Galei ANIS* ce a avut loc pe 12 mai 2026. Ce ne poți spune despre acest start-up, este tot sub „umbrela” FreshBlood? 

Cei de la Apollo AI Technologies sunt la Iași. Dar eu, personal, la FreshBlood mi-am asumat misiunea de a ne uita la toți cei care progresează. Am văzut mai demult că Apollo AI Technologies progresează. În momentul de față, ne-am întâlnit la niște programe la Iași și ne bucură faptul că start-upuri de Health au vizibilitate în lumea Tech, pentru că premiul pe care l-au primit ei în mai este un premiu al lumii tehnologice. Și de fapt ăsta este progresul. 

Progresul înseamnă multidisciplinaritate, înseamnă ca cei din Tech să se uite la zona de medical, iar cei din medical se uite câteodată poate un pic mai mult la zona de Tech. Nu-i așa de ușor, dar există opțiuni. 

Eu văd Apollo AI Technologies ca pe o dovadă legată de o înțelegere bună a problemei pe care o rezolvă ei, legat de o soluție care este utilizată de profesioniști. Ăsta e momentul adevărului. Momentul adevărului nu este când ai ceva care funcționează, este momentul în care îl folosește un profesionist [din sănătate] care are responsabilitatea decizională și zice: „Da, mă ajută!”. (...) Sigur că după aceea par alte provocări pentru un start-up, legat de a face un instrument care să fie nu doar pentru România, ci să fie util la nivel internațional. Aici, iarăși progresăm. Avem soluții dezvoltate în România, folosite în România, care încep să fie folosite și în afara țării. Cred că asta e calea. 

Se vorbește cu prea multă lejeritate despre AI

Care este părerea ta despre astfel de start-up-uri care crează soluții pentru medicii care lucrează cu volume mari de date date medicale?

Partea de volume mari de date este ca și AI-ul. (râde) Lumea vorbește cu foarte mare lejeritate despre AI. AI în sus, AI în jos... Nu cred în AI. Cred, în schimb, în instrumente care folosesc AI-ul și care ajută într-un mod potrivit în practica medicală, pentru că doctorul nu vrea mai multe date. Aici e iarăși una dintre capcanele în care oamenii pică. Doctorul nu vrea date: el vrea să poată să ia o decizie mai bună! Mai bună înseamnă mai rapid, mai precisă. De exemplu, preluarea datelor de pe un Holter. Medicul nu se uită la tot. Se uită la ce s-a întâmplat și când. Sigur că trebuie să pui datele pe 24 de ore pentru un pacient care are montat un Holter de tensiune arterială sau Holter EKG ca să sesizezi lucruri pe care altfel doctorul nu le poate sesiza. 

Deci e vorba despre utilitatea lor (a volumelor mari de date). Publicul larg se duce după sintagma asta. Noi, la Flash Blood, încercăm să ajutăm start-upurile să se concentreze pe problemă și pe soluția acceptabilă pentru cel care trebuie să ia decizii. Pentru că până la urmă cineva răspunde pentru acea decizie. 

În încheiere, spune-ne cum vezi tu acest gen de evenimente, hackathoane? Să nu uităm că azi are loc „Innovation Labs Demo Day 2026”, un program educațional național dedicat startupurilor de tehnologie. 

Eu văd acest gen de evenimente ca fiind locuri în care se plantează semințele proiectelor inovatoare. Câteodată le găsești nu pe scenă, le găsești în sală sau în târg. De ce? Foarte multă lume are proiecte despre care celor din echipă le este rușine să vorbească. Pentru că e greu să evaluezi. (...) Și de asta există FreshBlood, ca să îi ajutăm pe membrii start-upurilor să își înțeleagă valorile pe care le au, ce ar mai avea nevoie și care le sunt opțiunile.