Am discutat recent cu Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, despre tuberculoză și despre programele de screening derulate pentru depistarea acestei boli. Tema nu a fost aleasă întâmplător, ci are legătură cu Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, marcată anual la 24 martie. Prin activităţile organizate în această zi, medicii doresc să crească gradul de conștientizare cu privire la consecinţele devastatoare pe care TB le are atât la nivelul sănătăţii populaţiei, cât și la nivel social și economic.

Anul trecut, în martie, a fost demarat cel mai amplu program de screening pentru TB, la nivel naţional, în cadrul căruia sunt folosite trei caravane mobile. Câte persoane au fost evaluate prin intermediul caravanelor, până în prezent?

Activitatea de screening este în desfășurare, până în prezent au fost evaluate 2.330 de persoane, în ultima lună a început screeningul în alte două judeţe, Bacău și Dâmboviţa. Și cu ajutorul dv., al presei, lansez încă o dată un apel către autorităţile locale, pentru a sprijini activitatea de informare în cadrul programului.

Cursuri de formare dedicate

Cum îi implicaţi pe medicii de familie în programul de screening TB?

Rolul medicului de familie este foarte important în controlul tuberculozei din România. Personal, cred că obiectivul OMS de eradicare a tuberculozei nu poate fi atins fără ajutorul medicilor de familie. De altfel, în toate proiectele Institutului avem ca obiectiv parteneriatul cu medicii de familie. Astfel, avem cursuri de formare profesională în problematica acestei boli, organizate și pentru medicii de familie, încurajăm implicarea lor în depistarea cazurilor suspecte, în monitorizarea tratamentului tuberculozei, activităţi decontate în acest moment de casele de asigurări de sănătate, și încurajăm colaborarea dintre medicul de familie și medicul pneumolog.

Câte persoane aţi depistat cu TB până acum în cadrul acestui program?

Dacă e să vorbim de număr de cazuri depistate, avem până în prezent 7, care nu par multe, dar dacă vorbim de incidenţă, parametrul prin care monitorizăm tuberculoza la nivel naţional, avem o incidenţă de 300,42 cazuri la 100.000 de locuitori, adică de cinci ori mai mare decât în populaţia generală, unde incidenţa a fost de 59,5 la 100.000 în anul 2018.

Ce presupune programul de screening? Care este calendarul caravanelor?

Programul de screening naţional acoperă o parte din serviciile medicale de care, până în acest moment, persoanele din România nu au beneficiat, deși astfel de proiecte se desfășoară cu succes de mai mulţi ani în multe ţări din lume. Acest proiect are mai multe faţete, între care cel mai important este screeningul persoanelor care aparţin categoriilor la risc: persoane din zone rurale cu acces dificil la servicii de sănătate, persoane fără adăpost, deţinuţi. Echipele de screening ale Institutului „Marius Nasta” lucrează pentru mobilizarea la caravane a persoanelor împreună cu RAA (Romanian Angel Appel), CPSS (Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate), ARAS (Asociaţia Română Anti-SIDA) și Samusocial. Un alt aspect important propus prin acest proiect este trainingul în problematica tuberculozei, pe care îl realizăm în rândul asistenţilor sociali și asistenţilor medicali comunitari din localităţile unde se desfășoară screeningul. Proiectul vizează trainingul a 520 de persoane. Un alt treilea palier foarte util este reprezentat de echipele multidisciplinare și de suportul psihologic pentru pacienţii depistaţi cu tuberculoză, în vederea creșterii aderenţei la tratament și evitarea abandonului, palier unde colaborăm cu UNOPA (Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA) și ASPTMR (Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă). Calendarul de screening poate fi accesat la adresa www.screeningtb.ro. Caravanele vor ajunge în toate judeţele ţării, iar proiectul se derulează până în anul 2023.

Unităţile mobile ajung în toate judeţele

Câţi medici pneumologi sunt implicaţi în aceste caravane?

Proiectul are în structură o echipă de cinci medici pneumologi, experţi în problematica tuberculozei, din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, care, împreună cu expertul TB din judeţ, evaluează situaţia persoanelor screenate. Caravanele de screening sunt niște unităţi mobile care dispun de un aparat Röntgen de diagnostic digital, echipat cu un soft menit să realizeze un scoring cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Un scor mai mare de 50 impune recoltarea unei probe de spută pentru examen bacteriologic. Ce este important de precizat: acest soft de scoring este un produs românesc, care permite diagnosticul mai multor patologii, așa cum este prezentat în tabelul de mai jos, cu grade diferite de sensibilitate, dar toate având un scor de peste 80%.

În ce constă diagnosticul molecular rapid al TB pe care îl faceţi în cadrul caravanei?

Recoltarea sputei la persoanele suspecte presupune analiza probei în laboratorul judeţean, pentru a respecta procedurile și a fi siguri că rezultatele obţinute sunt valide.

Ce se întâmplă mai departe cu persoanele identificate?

Persoanele depistate cu tuberculoză sunt preluate de reţeaua de pneumoftiziologie a judeţului respectiv, care este ajutată de ONG, pentru a sprijini pacientul, astfel încât să se evite riscul de abandon al tratamentului la această categorie de bolnavi.

Care au fost problemele cu care v-aţi confruntat până acum în privinţa acestui program?

Cea mai dificilă problemă a fost a selecţiei personalului care să lucreze în caravane, problemă care încă nu este deplin rezolvată.

Reorganizarea sistemului de asistenţă a pacientului cu TB, obligatorie

Cum credeţi că este perceput în România, în prezent, medicul pneumolog de către pacienţi?

Din punct de vedere profesional, Beatrice Mahler este, în primul rând, medic pneumolog. Pentru acest lucru am învăţat, m-am pregătit și această specialitate a fost tot timpul ceea ce mi-am dorit ca medic. Atât medicul pneumolog, cât și colegii din alte specialităţi sunt importanţi pentru sistemul de sănătate. Astăzi vorbim despre o medicină de multe ori nișată, supraspecializată, deci este important ca fiecare pacient să se adreseze în conformitate cu patologia sa. Iar noi, medicii, trebuie să vrem și să avem instrumentele pentru a aborda pacientul într-o echipă multidisciplinară. Fiecare specialitate este importantă.

Ce credeţi că ar trebui să se schimbe în sistemul medical din România, în domeniul dv., pentru a stopa tuberculoza?

În acest moment, pacienţii cu tuberculoză sunt internaţi în spital imediat după diagnostic, indiferent dacă examenul de spută este pozitiv sau negativ. Acest aspect produce o reală traumă și, implicit, crește stigma care apare nu doar pentru pacient, ci și pentru familie. Este obligatorie reorganizarea sistemului de asistenţă a pacientului cu tuberculoză din România, astfel încât să se respecte dreptul la sănătate al pacienţilor, dar și al famiililor lor. Astfel, este important ca medicii din dispensarele TB din ţară să poată iniţia și monitoriza tratamentul antituberculos pentru cazurile necontagioase, conform recomandărilor OMS. Medicii de familie să fie implicaţi activ în depistarea și monitorizarea cazurilor de tuberculoză, fiind ajutaţi de asistenţii medicali comunitari, dar și de asistenţii sociali din primării. Dezvoltarea echipelor multidisciplinare, care ar fi bine să fie extinse în toate judeţele ţării, cu scopul de a crește aderenţa pacienţilor la tratament, este un alt pas. Utilizarea Inteligenţei Artificiale pentru a depista rapid cazurile suspecte de tuberculoză, mai ales în zonele în care accesul la serviciile unui medic pneumolog sau radiolog sunt scăzute. Nu în ultimul rând, suportul ONG-urilor, care trebuie să facă parte, activ, din echipa de luptă împotriva tuberculozei.

Cuvântul «tuberculoză» produce teamă și stigmă, iar acestea două nu pot fi combătute decât prin proiecte cu o puternică componentă de comunicare și informare. (Dr. Beatrice Mahler)

24 martie marchează Ziua Mondială anti TB din anul 1882, când dr. Robert Koch a anunţat că a descoperit bacteria care cauzează tuberculoza.