Pentru a afla mai multe despre cauzele dermatitei atopice (DA), ce complicații poate da și dacă este necesară spitalizarea de scurtă durată a pacienților, am stat de vorbă cu dr. Diana Plăcintescu, medic primar dermato-venerolog la Clinica Medicum.

Ce este dermatita atopică și ce înseamnă, de fapt, atopic?

Dermatita atopică este cea mai comună formă de eczemă. Ea afectează în special copiii, iar termenul de atopic, care cumva o definește, înseamnă că eczema apare în alt loc decât cel în care acționeză declanșatorul, și că el nu este întotdeauna cunoscut. Iar din punct de vedere al definiției ulterioare, alergologice, înseamnă că, de fapt, dermatita face parte dintr-o clasă de manifestări de răspuns exagerat alergic, care este transmis genetic și care constituie marșul atopic – marș din care mai fac parte alergiile alimentare ale copilăriei, rinita alergică, astmul și conjunctivita alergică.

Cum se pune diagnosticul de către medicul dermatolog?

Diagnosticul de dermatită atopică este unul clinic. Nu necesită examene complementare pentru a stabili diagnosticul. Uneori necesită examinare ca să vedem dacă există complicații sau alte manifestări ale unor boli asociate. Diagnosticul se pune pe baza unor criterii principale, la care se pot adăuga sau nu criteriile secundare, care sunt foarte multe.

Criteriul principal înseamnă erupția tipică, asociată cu pruritul. De fapt, pruritul este esențial pentru diagnostic, și subliniez asta pentru că de foarte multe ori ne vin pacienți cu diagnostic de dermatită atopică, care au doar o piele uscată și care nu au nici semnele clasice de eczemă, nici prurit. Și tot unul dintre criterii este asocierea altor manifestări din complexul atopic. Apoi, eruptția trebuie să fie cronică. Un singur episod de eczemă nu pune diagnosticul de dermatită atopică.

Se definește prin înroșire

Prin ce se diferenţiază faţă de alte inflamaţii ale pielii?

Prin aspectul clinic și prin localizare. La examenul clinic vedem erupția aceasta caracteristică de eczemă. Se definește prin înroșire, prin veziculație (zemuire) și prin prurit. Când leziunile se învechesc, nu mai zemuiesc, pentru că pacientul s-a scărpinat și s-au îngroșat. Localizarea dermatitei atopice este destul de caracteristică și este un element important în diagnostic, în diferențierea de alte tipuri de eczeme.

În ce zone ale corpului poate apărea dermatita atopică?

La bebelușul până la un an, zonele de eczemă sunt în general cele convexe, zonele rotunde, dar și cele mai expuse la iritații: obrajii, părțile exterioare ale brațelor, coapselor, precum și ale gambelor. Și, pe măsură ce copilul crește, zonele de localizare tipică sunt zonele marilor pliuri,  și trunchiul, adică zonele unde transpiră: în spatele genunchiului, în pliul cotului, la gât, axilă, și pe trunchi.

Care sunt cauzele care duc la apariţia acestei probleme?

Se consideră ca și cauză majoră a dermatitei atopice un deficit al funcției de barieră a pielii, adică un deficit al unei proteine care se numește filagrină, defect genetic sau nu determinat. Aceasta reprezintă cimentul intercelular, iar în cazul în care este poros, de proastă calitate, prin suprafața pielii pătrund mult mai ușor alergenii de la suprafață, ajungând în zona dermului, unde întâlnesc populațiile de celule care au rol inflamator; acolo se declanșează un răspuns imun, o inflamație. Deci, la unele cazuri, cele mai multe de fapt, în primă instanță DA începe ca un defect de barieră al pielii, după care prin piele se declanșează sensibilizări ulterioare alergice.

Există și cazuri de pacienți cu alergii complexe, care moștenesc un teren de răspuns imun exagerat (au existat în familie cazuri de dermatită atopică, de astm sau de alte alergii și sistemul imun este deja presetat), atunci răspunsul se declanșează mult mai repede.

Ca să identifici declanșatorul, este adesea cel mai greu lucru în dermatita atopică. Nu prea poți să spui: „Uite, am făcut testele alimentare și mi-a ieșit un test pozitiv la proteina din lapte și atunci am scos laptele și a dispărut eczema atopică”. Ai scos laptele și nu mai faci alergie alimentară, care este asociată DA, asta poate, dar nu totdeauna un test pozitiv înseamnă o cauză descoperită.

Nu este contagioasă

La ce complicaţii poate duce dermatita atopică?

Ea poate fi văzută ca un dezechilibru imunologic. Practic ai un răspuns imun exagerat pe linia alergică, care se colerează cu un dificit imunitar pe linia apărării anti-infecțioase. Marea parte a complicațiilor sunt cele infecțioase.

Pacienții cu dermatită atopică au risc mai mare decât alții să facă forme severe ale infecțiilor cutanate. Plecând de la banalele infecții staficolocice, continuînd cu varicela și cu alte boli virale.

Dermatita atopică nu este o afecțiune contagioasă. Atunci când, de exemplu, se suprainfectează cu stafilococ (pentru că atopicii au un pontaj crescut de stafilococ) – da, acele infecții stafilococice sunt relativ contagioase, ca orice infecție. Dar eczema în sine nu este contagioasă.

Este indicată spitalizarea de scurtă durată a pacienților cu DA?

Nu este neapărat necesară, dar sunt cazuri grave, în care eczema s-a generalizat, iar pacientul are nevoie de niște măsuri extreme de îngrijire. În Franța, de exemplu, se fac spitalizări scurte – se aplică o cremă cu cortizon pe tot corpul pacientului, pentru câteva zile, acesta fiind învelit în pijamale ude, care măresc absorbția. Pacientul este internat pentru a înțelege cum se face această procedură, ca să o poată face corect și atunci când merge acasă.

De fapt, sunt și forme mai severe decât atât, care necesită, de exemplu, tratamente imunomodulatoare, tratamente moderne care în ultimii 2-3 ani au început să se implementeze și pentru care se preferă ca prima administrare să se facă în spital.

De ce crește numărul persoanelor cu această afecțiune?

Numărul persoanelor cu dermatită atopică crește constant, pentru că în general maladiile alergice cresc datorită poluării, stimulării chimice, datorită faptului că în momentul în care se amorsează un răspuns imun exagerat al organismului pe o anumită direcție, există o tendință să mai faci și alte maladii alergice.

Crește și din cauza că ne spălăm în exces, pielea se usucă, își pierde funcția de barieră. Există o teorie – teoria igienistă –, care spune că în țările cele mai dezvoltate în care oamenii se spală cel mai des, dermatita atopică este cea mai frecventă. Este și din cauza alimentelor hiperprocesate, a faptului că se distruge bariera cutanată prin supraspălare și prin poluare.