Factori precum poluarea excesivă și alimentaţia tot mai plină de conservanţi au dus la înmulţirea cazurilor de dermatită atopică (DA), au atras atenţia reprezentanţii Societăţii Române de Dermatologie (SRD). Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă de presă organizată în contextul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice. Aceasta este marcată anual la 14 septembrie. 

În cadrul conferinţei, reprezentanţii SRD au prezentat rezultatele unui studiu pe care l-au realizat în premieră privind prevalenţa DA în ţara noastră, cu 1.099 de respondenţi. „În România, SRD a făcut un studiu care a evidenţiat o prevalenţă a dermatitei de 9,41%, deci aproape unul din zece români poată să facă dermatită atopică”, a subliniat prof. dr. Călin Giurcăneanu, președintele SRD. În cazul copiilor, prevalenţa este de 20%.

Studiul a mai arătat că unul din doi pacienţi este urmărit cu regularitate de medic, iar peste 62% dintre aceștia urmează un tratament local. „Dermatita atopică este una dintre afecţiunile în care trebuie să existe cea mai bună colaborare medic-pacient, pentru că este o boală cronică care trebuie controlată și o boală în care oricând pot să apară noi simptome. De aceea, pacientul trebuie să aibă încredere în medic. Dacă eu îi spun că trebuie să facă acel tratament, chiar dacă nu vede din primele momente îmbunătăţiri, el trebuie să înţeleagă că îi vreau binele”, a precizat dr. Alin Niculescu, secretarul general al SRD. 

El a adăugat că în această afecţiune, tratamentul este unul de durată, și nu „de criză”, chiar dacă, adesea, pacienţii se prezintă la medic când au o criză: „Spre deosebire de psoriazis și alte boli, pe pacientul cu DA nu-l aduc la doctor leziunile, ci simptomele. Vine la doctor pentru că se scarpină foarte tare, nu pentru că îl deranjează niște bubiţe de pe mână”.

Paradoxul diagnosticării

Secretarul general al SRD a subliniat importanţa diagnosticării precoce a DA, arătând totodată complexitatea acestei afecţiuni: „Diagnosticul de DA este un paradox. Este un diagnostic extrem de ușor, care se pune foarte greu. Este singura formă de boală în care pot coexista leziuni de fază acută, subacută și cronică. Are polimorfism lezionar pe care nu-l întâlnim la nicio altă boală”. 

În acest context, prof. dr. Călin Giurcăneanu a menţionat că afecţiunea se declanșează adesea în copilărie, dar poate apărea la orice vârstă. „DA este o boală cutanată, prima care se dezvoltă începând cu câteva zile, o lună după naștere. Apoi poate să apară și o alergie digestivă, o alergie respiratorie, astmul bronșic și, în ultimă instanţă, afecţiuni ORL, precum rinita alergică, conjunctivitele atopice etc.” În același timp, el a arătat că afecţiunea are și o predispoziţie genetică: „Dacă unul dintre părinţi are dermatită atopică, riscul este de două ori mai mare să facă și copilul, iar dacă ambii părinţi au, este de trei ori mai mare”. 

La rândul său, dr. Alin Niculescu a ţinut să sublinieze că un copil cu o formă severă de dermatită atopică pierde, în medie, două luni de școală într-un an. În plus, este asociată cu un risc de aproximativ 80% ca acel copil să facă astm. Cei doi membri ai SRD au atras atenţia că, atunci când vine vorba despre dermatita atopică, o greșeală frecvent întâlnită atât la popu­laţie, cât și la unii medici este confundarea DA cu alergia. Alergia este o reacţie imediată, care apare în secunde, minute, cel mult ore de la contactul cu un alergen. În timp ce în dermatita atopică reacţia nu este imediată, ci debutează lent.