Peste 300 de persoane au participat la cea de-a 13-a Conferinţă Naţională a Societăţii Române de Dermato-Oncologie și a 26-a Conferinţă a Asociaţiei Dermatologilor Transilvani (20-22 septembrie). Cele două manifestări știinţifice au abordat atât patologia inflamatorie, cât și cea tumorală. 

„Lucrările prezentate au adus în atenţia generală noutăţi legate de diagnostic, terapie, perspective terapeutice, domeniile noi de interes și în dezvoltare. Am avut nume consacrate în chirurgia dermatologică, în special în chirurgia nasului, în dermato-oncologie, în dermatoscopie, multe noutăţi legate de terapiile emergente. Au fost prezentări de cazuri din practica curentă, fiind menţionate experienţele centrelor medicale din ţară și de peste hotare. Au fost trei zile pline, din fiecare lucrare în parte având numai de învăţat”, a declarat conf. dr. Simona Șenilă.

Mă voi opri asupra câtorva lucrări și voi începe cu parafinomul penisului, o patologie care corespunde unei reacţii de corp străin, urmare a unei injecţii subcutanate de ulei mineral în fren, cu scopul de a crește talia penisului. Complicaţiile cele mai frecvente sunt fimoza, parafimoza, suprainfecţiile, tratamentul chirurgical recomandându-se în cazul eșecului celui conservator. 

Ajung, apoi, la pseudochistul pavilionului urechii, care reprezintă o acumulare de lichid serocitrin în spaţiile cartilaginoase ale urechii. Diag­nosticul diferenţial ia în calcul otohematomul, în timp ce tratamentul pornește de la puncţie, urmată de aspiraţie, pansament compresiv.

Dermatita atopică, o afecțiune complexă

Dermatita atopică influenţează semnificativ calitatea vieţii pacienţilor, fiind o boală inflamatorie cu evoluţie recurentă, cronică, heterogenă, au atras atenţia specialiștii prezenţi la cele două reuniuni medicale.

 Semnele clinice ale afecţiunii sunt diferite: eritem, xeroză, eroziuni, excoriaţii, lichenificare, tulburări de somn, durere la nivel cutanat. Afecţiunea este frecventă, cu debut în copilărie (20%). Ca manifestări sunt de semnalat pruritul și durerea cutanată (sensibilitate, disconfort).

Dermatita atopică este o afecţiune complexă în care pot fi detectate defecte genetice legate de bariera cutanată, factorii de mediu, imunitatea
înnăscută afectată, tulburările imunităţii adaptative.

Pacientul trebuie să fie un candidat eligibil pentru terapia biologică, câștigul global al tratamentului constituindu-se în faptul că acesta ajunge să
controleze boala.

Opţiuni noi de evaluare a hipoxiei intratumorale

Un alt subiect dezbătut a fost evaluarea non-invazivă a hipoxiei intratumorale în carcinoamele cutanate,  folosind imagistica hiperspectrală. Această procedură a fost propusă ca metodă non-invazivă de evaluare a hipoxiei intratumorale în carcinoamele cutanate. Se folosește un sistem de imagistică hiperspectrală VNIR, cu scanare linie cu linie, pentru achiziţionarea imaginilor zonelor canceroase. Pe baza rezultatelor obţinute, imagistica hiperspectrală poate oferi o nouă opţiune pentru evaluarea cât mai exactă a hipoxiei intratumorale.

Specialiștii orădeni au prezentat cazuri de nevi sclerozanţi cu trăsăturile lor clinice, dermatoscopice și histopatologice. Pentru nevii sclerozanţi cu trăsături pseudo­melanomatoase pe o suprafaţă mai mică de 50% și localizaţi pe trunchi, posterior, se impune urmărirea clinică și dermatoscopică, aceasta putând fi suficientă. 

Reprezentanţii Facultăţii de Medicină din Sibiu au adus în discuţie terapia cu hidroxiuree. Această terapie poate avea ca manifestări dermatologice secundare ulcere cronice și reacţii cutaneo-mucoase. Derivatul este utilizat de peste 60 de ani pentru chimioterapia anumitor neoplazii sau afecţiuni non-neoplazice, cum sunt anemia cu celule în seceră, psoriazisul, infecţia cu HIV.

Altă lucrare de interes a fost cea dedicată evoluţiei naturale a leziunilor melanocitare cu globuli periferici. Aceștia pot fi prezenţi atât la nivelul nevilor, cât și în melanoamele în creștere, evoluţia naturală nefiind încă pe deplin elucidată. Recomandările specialiștilor se adaptează vârstei pacienţilor și aspectului dermatoscopic al leziunilor melanocitare.

Erupţia, un posibil semn al leucemiei

Cu ajutorul unei prezentări de caz, specialiștii au adus în discuţie erupţia urticarie-like privită ca manifestare de început a leucemiei limfatice cronice. Prezentarea s-a bazat pe cazul unei paciente de 65 de ani, cu multiple patologii asociate (diabet zaharat tip 2, obezitate, hipertensiune arterială esenţială grad 3, fibrilaţie atrială permanentă). 

Pacienta, pe parcursul internării, dezvoltă o erupţie maculo-papuloasă localizată iniţial inghinal, cu extensie pe abdomen, torace și membre. Cu toate terapiile aplicate, erupţia a fost corelată cu disfuncţia hematologică, ţinându-se cont de particularităţile cazului: apariţia leziunilor cutanate în contextul corticoterapiei preexistente, un răspuns lent la corticoterapia și antihistaminicele orale administrate, prurit moderat, aspect macroscopic polimorf al leziunilor.

Alte subiecte aduse în discuţie au fost alopecia, hidradenita supurativă și lentigo maligna. Alopecia areata afectează toate categoriile de vârstă, mai ales tinerii, cu un impact psihoemoţional. Prezintă multiple forme, unele extinse, severe, fără potenţial de regenerare rapidă sau spontană. Ea rămâne în continuare o provocare terapeutică, mai ales din cauza caracterului evolutiv, imprevizibil. 

Hidradenita supurativă este o boală inflamatorie, la care sunt de luat în calcul factorii etiologici (genetici, dereglări imune), factorii de mediu (fumatul/riscul de recurenţă, obezitatea), leziunile existente (inflamatorii, non-inflamatorii, cicatricile); scorul IHS4 urmărește răspunsul la tratament.  

Lentigo maligna este o leziune a pielii în stadiul precanceros, cu un potenţial de a deveni, în timp, un cancer de piele. Evoluţia sa este una lentă, iar atunci când apare, se recomandă microchirurgia Mohs.

Prof. dr. Kai Munte (Rotterdam) a vorbit despre lambouri pentru defectele nasului, cu menţiunea că aproape 50% dintre cancerele dermatologice aparţin feţei. Reconstrucţia nasului trebuie discutată cu echipa de chirurgie estetică.

Melanomul, abordări și recunoaștere

Un subiect actual, melanomul, a fost pe larg discutat la Cluj- Napoca. Prof. dr. Claus Garbe (Berlin) a prezentat, prin fotografii, experienţele personale după peste 40 de ani de activitate la patul bolnavilor, tema fiind recunoașterea melanomului. Criteriile de recunoaștere sunt asimetria, coloristica, diametrul, marginile, vascularizările atipice.

Prof. dr. Rodica Cosgărea a abordat multidisciplinaritatea în tratamentul adjuvant al melanomului. Pacienţii cu risc înalt trebuie supravegheaţi cu atenţie și îndeaproape, avându-se în vedere și istoricul melanomic din familie, cât și arsurile solare. 

Dermatoscopia este cea care vine în ajutorul specialiștilor, în majoritatea cazurilor. Aceasta trebuie efectuată cu mare atenţie. Primul pas îl constituie biopsia excizională (margini de 1-3 mm), luându-se în discuţie biopsia incizională (nu aduce prejudicii prognosticului), biopsia lentigo-malignă, iar pacientul trebuie să știe toţi pașii făcuţi de specialist. 

Metastazele în tranzit în melanomul cutanat pot fi evitate dacă sunt diagnosticate la timp. Tratarea melanomului implică o echipă multidisciplinară, alcătuită din: dermatolog, anatomopatolog, chirurg, radiolog, oncolog și specialiști în medicină nucleară.