Am vorbit despre provocările reintervențiilor cardiace și despre soluțiile moderne cu dr. Stanislav Rurac, medic primar Chirurgie Cardiovasculară în cadrul MONZA ARES și Șeful secției de chirurgie cardiovasculară Monza II.
Reintervențiile în chirurgia cardiacă au reprezentat întotdeauna o provocare majoră pentru echipele medicale, din cauza riscurilor crescute de complicații, morbiditate și mortalitate perioperatorie. Țesuturile cicatrizate, aderențele și istoricul intervenției anterioare complică abordarea chirurgicală și pot afecta prognosticul pacientului. Dar sunt și unele dintre cele mai salvatoare – atunci când sunt realizate cu tehnicile potrivite, de echipe cu expertiză avansată.
Am stat de vorbă despre provocările reintervențiilor cardiace, dar mai ales despre soluții moderne, cu dr. Stanislav Rurac, medic primar Chirurgie Cardiovasculară în cadrul MONZA ARES și Șeful secției de chirurgie cardiovasculară Monza II.

Sunteți recunoscut pentru rezultatele obținute în reintervenții cardiace. De ce sunt ele dificile, cât de necesare sunt, cum le abordați?
Prin „reintervenție” înțelegem o a doua (sau a treia etc.) operație cardiacă majoră la un pacient deja operat anterior pe inimă.
În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii numărului de pacienți cu valve implantate, reintervențiile cardiace devin din ce în ce mai frecvente și mai necesare.
Medicina a evoluat spectaculos, iar la MONZA ARES ne străduim constant să rămânem în avangarda domeniului, prin formare continuă și integrarea celor mai noi metode și tehnologii disponibile la nivel internațional.
Progresele în chirurgia minim și microinvazivă, precum și tehnicile endoscopice oferă astăzi soluții mult mai sigure, cu traumatisme reduse, durere postoperatorie minimă și o recuperare semnificativ îmbunătățită.
Puteți exemplifica cu un caz recent?
Vă pot împărtăși exemplul celei mai recente (re)intervenții, o reprotezare valvulară mitrală total endoscopică realizată în mai 2025.
Este cazul unei paciente în vârstă de 59 de ani, operată în urmă cu 16 ani pentru o stenoză mitrală de cauză reumatismală. Atunci s-a practicat înlocuirea valvei mitrale cu o proteză mecanică, prin sternotomie totală. De atunci, pacienta a urmat tratament anticoagulant cronic.
Recent, împreună cu echipa mea - dr. Gabriel Vasile, medic Chirurgie cardiovasculară, dr. Flavius Șteiu, medic Anestezie și Terapie intensivă (ATI), dr. Maria Greavu, medic cardiolog, și dr. Antonia Ionescu, perfuzionist - am realizat o intervenție de înlocuire a protezei valvulare mitrale folosind o tehnică total endoscopică. În timpul operației, am implantat o valvă biologică de ultimă generație, adaptată profilului pacientei.

În plus, am efectuat și închiderea endoluminală a urechiusei atriului stâng (appendix atrial stâng), un pas important în prevenția accidentelor vasculare embolice la pacienții cu fibrilație atrială sau risc tromboembolic crescut. Mai exact, am blocat acea zonă a inimii unde se pot forma cheaguri de sânge, pentru a preveni un accident vascular cerebral, mai ales la pacienții care au probleme cu ritmul inimii sau risc crescut de formare de cheaguri. Dacă aceste cheaguri pleacă din inimă și ajung în creier, pot produce un accident vascular cerebral [ischemic], adică un infarct cerebral cauzat de lipsa de oxigen.
Deși, de cele mai multe ori, astfel de intervenții se realizează prin sternotomie totală, cazul descris în acest articol a fost realizat prin cea mai nouă tehnică, anume minitoracotomie total endoscopică.
Intervenția s-a desfășurat fără complicații, iar perioada postoperatorie a decurs foarte bine. Pacienta a fost monitorizată atent de echipa de terapie intensivă și s-a recuperat rapid. Evoluția clinică a fost favorabilă, astfel că externarea a avut loc la doar 6 zile după operație – un rezultat remarcabil în contextul unei reintervenții cardiovasculare.
Care sunt beneficiile abordării total endoscopice în chirurgia cardiacă?
Beneficiile sunt multe și semnificative. Cele mai importante sunt: reducerea riscurilor perioperatorii, timp de recuperare mai scurt, durere postoperatorie redusă, cicatrice minimă și risc scăzut de infecție, precum și un răspuns fiziologic mai bun al pacientului.
Care este cheia succesului pentru astfel de intervenții de înaltă complexitate?
Succesul este posibil în primul rând datorită colaborării strânse între specialiști cu experiență, care au lucrat în echipă pentru un obiectiv comun: siguranța și recuperarea rapidă a pacientei.
Sunteți promotorul conceptului „Heart Team”. Ce înseamnă, mai exact?
Deciziile medicale în cazul pacienților cu afecțiuni complexe ar trebui luate întotdeauna în cadrul unui Heart Team / echipă multidisciplinară de specialiști medicali care lucrează împreună pentru a evalua și a decide cel mai bun plan de tratament pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare complexe. Acest concept foarte folosit în spitalele din Occident a prins rădăcini și la noi. Și la noi, la MONZA ARES, este implementat exact așa cum trebuie, nu este doar un nou concept care sună frumos, este un model de lucru funcțional, care dă deja rezultate clinice excelente.
Heart Team include de obicei medici din diferite specialități, cum ar fi cardiologi, chirurgi cardiovasculari, medici anesteziști, imagiști medicali și alți profesioniști din Sănătate, precum tehnicieni ai dispozitivelor folosite în timpul intervențiilor.
Rolul principal al Heart Team este să ofere o abordare integrată și personalizată pentru fiecare pacient, având în vedere complexitatea și particularitățile fiecărui caz.
Echipa medicală se reunește pentru a discuta opțiunile de tratament, precum intervențiile chirurgicale, procedurile intervenționale sau managementul medical, și pentru a lua decizii informate înspre beneficiul pacientului.
Cum vedeți viitorul chirurgiei microinvazive în România?
Chirurgia microinvazivă a devenit deja realitate în România, iar viitorul ei depinde de doi factori esențiali: investițiile în tehnologie și formarea continuă a echipelor medicale. Cazul prezentat este o dovadă că aceste condiții pot fi îndeplinite cu succes, chiar acum.
Intervențiile total endoscopice reprezintă viitorul în chirurgia cardiacă, mai ales în cazurile complexe de reintervenție. Cazul prezentat demonstrează cum tehnologia, expertiza medicală și o echipă multidisciplinară pot schimba radical prognosticul unui pacient cu afecțiuni cardiace cronice.
Chirurgia cardiacă de tip microinvaziv, realizată în echipe multidisciplinare, nu mai este o raritate – ci noul standard de excelență în tratarea afecțiunilor complexe ale inimii.
Dr. Stanislav Rurac este unul dintre pionierii chirurgiei cardiovasculare minim și microinvazive din România, numărându-se printre cei care au realizat primul transplant de plămâni din România, în 2018.
De-a lungul anilor, dr. Rurac a realizat peste 3.000 de operații cardiace clasice, minim și microinvazive. Are la activ nu mai puțin de 10 intervenții realizate în premieră națională în România sau Republica Moldova. În ultimii zece ani, și-a dedicat activitatea profesională dezvoltării chirurgiei cardiace minim și microinvazive de la noi.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe