Mi-aș fi dorit să scriu azi despre un subiect mai vesel, dar realitatea medicală nu mă lasă. Abia am ieșit din pandemia de COVID și am intrat în epidemia de rujeolă, iar acum în cea de tuse convulsivă.
Adevărul e că măsurile de izolare din pandemia de COVID au stopat pentru 5 ani epidemia de rujeolă, care a evoluat iniţial în perioada 2016-2019, cauzând 64 de decese. Noroc că a venit covidul și a oprit propagarea rujeolei. Numai că, după renunţarea la măsurile de izolare din timpul pandemiei, ne-am trezit că revine epidemia de rujeolă. Ca urmare, recent, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că epidemia de rujeolă evoluează în întreaga Uniune Europeană (UE), în România „probabil mai mult decât în alte ţări”.
Conform datelor oficiale, în intervalul 1.01.2023-28.04.2024, în România au fost 13.985 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 15 soldate cu deces: patru în judeţul Brașov, patru în municipiul București, trei în judeţul Giurgiu, două în judeţul Argeș și câte unul în judeţele Mureș şi Sibiu. Ultimul deces a fost raportat la o persoană de sex masculin în vârstă de 42 de ani.
De ce avem această situaţie? Pentru că a scăzut nepermis de mult rata de vaccinare antirujeolică. În 2023, în România, rata de vaccinare a fost de doar 78% la prima doză și 62% la a doua. Aceasta în condiţiile în care OMS recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%. Pentru comparaţie, la nivel mondial, conform UNICEF, rata de imunizare cu prima doză a scăzut de la 96% în 2019 la 93% în 2022 ca urmare a pandemiei de COVID. Mai menţionez doar că rujeola este cea mai periculoasă boală infectocontagioasă a copilăriei, deoarece poate provoca direct decesul copiilor (are o mortalitate de 1-3 la mie), cât și secundar imunosupresiei reziduale, de durată și severă, cauzată de rujeolă. De aici provine dorinţa mea ca medic de a nu avea astfel de cazuri la cabinet.
Legat de tusea convulsivă, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a raportat o creștere considerabilă a cazurilor în 2023 şi în primele trei luni din 2024 în ţările europene. În total, între ianuarie 2023 şi aprilie 2024, au fost raportate aproape 60.000 de cazuri în ţările din UE şi din Spaţiul Economic European. Au fost înregistrate și 19 decese – 11 la sugari şi 8 la adulţi vârstnici.
În România, datele actuale arată că în primele patru luni ale acestui an s-au înregistrat 112 cazuri de tuse convulsivă, de șapte ori mai multe decât în tot anul trecut. Cazurile au fost înregistrate în 22 de judeţe, iar grupa de vârstă cea mai afectată este 0-4 ani. În topul judeţelor cu tuse convulsivă se afla Timișul cu câteva zeci de cazuri. Din păcate, avem deja și două decese, ambele la sugari.
Clinic, tusea convulsivă este periculoasă din cauza acceselor severe de tuse rapidă, violentă, repetată, până când aerul este expulzat din plămâni. În acel moment, copilul este forţat să inspire cu un sunet gros, specific, ca un răget de măgar („whooping”). Această tuse extremă poate să provoace vărsături, oboseală marcată și chiar fracturi costale. Episoadele de tuse devin tot mai frecvente și severe pe măsură ce boala progresează și se produc mai des noaptea. Ele pot să continue chiar și mai mult de zece săptămâni după tratamentul antibacterian. Evident, cazurile cele mai severe sunt la sugari.
O statistică din SUA a arătat că dintre sugarii trataţi în spital pentru pertussis, aproximativ:
- 1 din 4 (23%) va dezvolta pneumonie;
- 1 din 100 (1,1%) va dezvolta convulsii;
- 3 din 5 (61%) vor ajunge la apnee;
- 1 din 300 (0,3%) va dezvolta encefalopatie;
- 1 din 100 (1%) va deceda.
Din fericire, încă nu am avut cazuri de tuse convulsivă, dar am fost solicitat de DSP pentru a face profilaxie la un sugar și la mama acestuia care, fiind internaţi în spital, au fost în contact cu un caz de tuse convulsivă. În mesajul directorului Departamentului de Imunizare din cadrul OMS, Kate O’Brien, se menţiona că „eforturile globale de imunizare au salvat 154 de milioane de vieţi în ultimele cinci decenii” și „au jucat un rol esenţial în reducerea ratei mortalităţii infantile cu 40% la scară globală”. Și-atunci nu poţi să nu te întrebi de ce unii părinţi refuză vaccinarea copiilor, de ce nu înţeleg că pentru sănătatea copiilor lor e bine să asculte și să aibă încredere în medicii vaccinatori.
La final vreau doar să mai amintesc de cel mai dramatic caz din acest an de deces, al unui sugar de numai 7 luni din Brașov. Fratele mai mare, de 3 ani (nevaccinat!), a venit acasă cu rujeolă luată din grădiniţă. Evident, și sugarul s-a îmbolnăvit, dar fiind încă atât de mic și de fragil (și nevaccinat!) a decedat în spital. Mă întreb, oare ce-o fi fost în sufletul părinţilor care au realizat cât de mult au greșit, refuzând să-și ducă la medicul de familie copiii pentru a fi vaccinaţi gratuit conform Programului Naţional de Imunizare? Din păcate, toate regretele sunt tardive.
Bibliografie:
1. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2021-000636_RO.html
2. https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-pres%C4%83/peste-140000-de-oameni-au-murit-din-cauza-rujeolei-iar-num%C4%83rul-%C3%AEmboln%C4%83virilor
3. https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-pres%C4%83/cazurile-de-rujeol%C4%83-%C3%AEn-europa-%C8%99i-asia-central%C4%83-au-crescut-vertiginos-cu-3000-%C3%AEn\
4. https://www.unicef.org/moldova/comunicate-de-pres%C4%83/cazurile-de-rujeol%C4%83-%C3%AEn-europa-%C8%99i-asia-central%C4%83-au-crescut-vertiginos-cu-3000-%C3%AEn
5. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage
6. https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/measles
7. https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/tusea-convulsiva/2264-tuse-convulsiva-anul-2020-analiza/file
8. https://www.medichub.ro/stiri/ecdc-europa-se-confrunta-cu-o-epidemie-de-tuse-convulsiva-id-9523-cmsid-2
9. https://www.who.int/news/item/15-05-2024-message-by-the-director-of-the-department-of-immunization--vaccines-and-biologicals-at-who---april-2024
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe