Noi, cei din frontul antitabac, trebuie să vorbim despre noile direcţii ale industriei tutunului, care determină îngrijorări etice importante în rândul experţilor și al profesioniștilor din sănătate.
Optimizarea traseului pacientului înseamnă și implicarea specialiștilor de organ, cei care văd prima oară aceste forme de boală.
Poate că s-ar impune și legislativ o definire mai corectă a cazurilor care sunt de paliație și a celor care ar fie terapie intensivă. Sigur, fiecare ne dorim să avem părinți care să trăiască până la 100 de ani, pe care să-i avem alături.
Anul acesta, sloganul Zilei Mondiale fără Tutun a fost: „Să protejăm copiii de industria tutunului”. Lăsând la o parte faptul că unii reprezentanţi ai CE au tradus „să protejăm copiii de tutun”, l umea se întreabă de ce s-a ajuns la el.
Încă dinainte de campania electorală, ofertele candidaţilor nu mai contenesc. Câte ţin cont și de nevoile noastre și câte se vor și înfăptui rămâne să vedem.
Anul acesta, Iniţiativa Globală pentru Astm (GINA) a propus educaţia ca temă pentru ziua mondială dedicată acestei patologii: „Educaţia în domeniul astmului te face mai puternic”.
Organizația Mondială a Sănătății trage un nou semnal de alarmă pe tema ţigărilor electronice.
Minunatul nostru telefon poate fi la fel de bine o armă terapeutică, dar și una pregătitoare de noi patologii aflate în progresie.
Cardiologii au mantra „timpul este mușchi” pentru a exprima importanţa tratamentului timpuriu în infarctul miocardic. Pneumologii au un of: BPOC și necesitatea de „STEMI” în momentul de decompensare sau de exacerbare a acesteia.
În ultimii ani, industria tutunului și-a intensificat acţiunile și imixtiunile în politicile de sănătate publică ale diferitelor ţări. Iar România stă mai rău decât alte state.
Chiar dacă modelul de comunicare medic-pacient nu funcţionează perfect, a nu vorbi despre riscurile fumatului este o greșeală.
În iulie, a fost publicat de comitetul GOLD* un articol ce poate fi un îndreptar pentru medicul de familie în privinţa BPOC, o afecţiune care adesea pendulează între medicul de familie și pneumolog.
Pe fondul preocupărilor celeste afișate de unele state, poate ar fi bine să aruncăm o privire asupra unor preocupări mai pământești din ţara noastră – situaţia pneumologiei.
Dispozitivele inhalatorii utilizate în tratamentul astmului bronșic contribuie la efectul de seră prin gazele propulsoare din compoziţia lor. Organizaţiile internaţionale introduc măsuri care să protejeze planeta și pacienții.
Asocierea BPOC și SASO, adică sindromul overlap, accentuează hipoxemia și hipercapnia nocturnă și poate duce la apariţia evenimentelor cardiovasculare.
În ultima perioadă ne confruntăm cu o multitudine de anomalii în sistemul românesc și nu numai. Există tot felul de declaraţii legate de beneficiile industriei tutunului.
În sistemul medical românesc, dar și în societate există „ferestre” pentru care autorităţile ar trebui să depună orice efort ca să le deschidă sau să le menţină deschise. Cum există și „ferestre” care ar trebui închise cu orice preț.
În ciuda progreselor tehnologice, la peste 40 de ani de la apariţia sa, CPAP rezistă ca tratament pentru sindromul de apnee în somn și nu numai.
După atâţia ani în care am vorbit despre relaţia dintre fumat și cancer, va trebui să ne hotărâm. Dacă doar excesul dăunează, înseamnă că se poate fuma liniștit în continuare.
Directorului Biroului Regional pentru Europa al OMS avertizează: „Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a acestora”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe