Newsflash
ACTUALITATE Știri

BPOC, o afecţiune care nu are voie să intre în anonimat

BPOC, o afecţiune care nu are voie să intre în anonimat

Ziua Mondială de luptă împotriva BPOC a fost, anul acesta, o ocazie de a readuce în discuţie importanţa spirometriei, dar și de a atrage atenţia asupra importanţei diagnosticării precoce și asupra metodelor de prevenţie a acestei boli.

Anul acesta, Ziua mondială de luptă împotriva bronhopneumo­patiei cronice obstructive  (BPOC) a avut loc sub mottoul „Află-ţi funcţia pulmonară”. De fapt, totul s-a învârtit în jurul spirometriei – o investigaţie care ar trebui să fie efectuată de rutină și pentru stabilirea diagnosticului, dar și pentru monitorizarea acestei afecţiuni cronice. În același timp, dacă îi spui unui potenţial pacient să-și facă o electrocardiogramă, știe imediat despre ce e vorba, în schimb, dacă îi povestești de spirometrie, întreabă în ce constă. Este cea mai bună dovadă că acest demers nu este popular în rândul pacienţilor, dar, din păcate, nici în rândul unor specialităţi. 

De aceea, această zi oarecum aniversară este „in facto” o zi-semnal asupra importanţei spirometriei, dar și asupra modului în care investigaţia se integrează în peisajul cercetării acestei afecţiuni și a complicaţiilor asociate. Astfel, 20 noiembrie – consacrată în calendar de foarte mulţi ani ca Ziua Mondială a BPOC (în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie) – a fost și pentru Societatea Română de Pneumologie (SRP) o altă ocazie de a atrage atenţia asupra importanţei esenţiale a diagnosticării din timp a acestei boli și de a reaminti metodele prin care BPOC  poate fi prevenită. Spirometria rămâne de bază ca un test simplu care măsoară funcţia pulmonară și poate depista BPOC din timp, moment în care pacientul poate să primească un tratament potrivit.

Discuţii cu reverberaţii multiple

Ziua de luptă împotriva BPOC a fost însă și un moment de reflecţie care declanșează întotdeauna adevărate discuţii cu reverberaţii multiple legate de această evaluare funcţională. Întrebări sunt destule: „accesul la investigaţie este facil?”; „când ar trebuie indicată?”; „cu ce ajută un screening de spirometrie?”. Pentru a oferi o parte din răspunsuri, SRP a organizat o campanie care a constat în organizarea unei conferinţe de presă și în efectuarea unor spirometrii gratuite în București și Timișoara. Scopul a fost acela de a aduce în prim-plan importanţa diagnosticării precoce a afecţiunilor pulmonare. 

Printr-un test simplu, rapid și complet nedureros, oamenii au avut ocazia să-și evalueze funcţia pulmonară, primind astfel o perspectivă asupra sănătăţii plămânilor lor. Astfel, au fost testate peste 1.000 de persoane, o cifră care a dovedit că există un interes real pentru prevenţie. Atmosfera a fost una de curiozitate, iar echipele de medici au fost foarte implicate, dedicate și au explicat în detaliu rezultatele  fiecărei spirometrii. 

Diversitatea doritorilor de a face această investigaţie a fost o demonstraţie a ariilor care trebuie acoperite în căutările BPOC-ului. Au fost evaluaţi atât tineri fumători, conștienţi că dependenţa de tutun poate avea consecinţe, cât și persoane în vârstă, care se confruntau deja cu simptome respiratorii pe care aveau tendinţa să le minimalizeze. Mulţi dintre cei prezenţi au mărturisit că nu mai făcuseră niciodată un astfel de test. Alţii au spus că prezenţa medicilor în spaţii accesibile, precum mallurile, a fost esenţială pentru decizia lor de a participa.

Testul care poate salva vieţi

Practic, testul a dovedit din nou că poate schimba vieţi: BPOC, dar și alte afecţiuni, precum astmul sau fibroza pulmonară, pot fi detectate în stadii incipiente, atunci când tratamentul poate preveni apariţia unor complicaţii severe. Cu această ocazie, mulţi pacienţi – unii chiar oligosimptomatici – au văzut că au o funcţie respiratorie amputată și că se impune prezentarea la specialistul pneumolog, unde, adeseori, se descoperă o bronșită cronică sau un astm bronșic. 

După un astfel de semnal spirometric, unii devin mai atenţi la factorii cauzali sau de risc, precum fumatul (adicţia la nicotină), expunerea profesională, poluarea, și intră într-o zonă de măsuri de prevenţie de care sunt interesaţi atât pacienţii, cât și corpul medical. Testele gratuite au dovedit încă o dată că pot elimina barierele financiare și pot contribui la educarea publicului, încurajând prevenţia ca o normalitate, nu ca un lux. 

Astfel, campania „Spirometrii gratuite: Află-ţi funcţia pulmonară” a reușit să aducă sănătatea mai aproape de oameni, într-un mod accesibil, prietenos și eficient. Faptul că multe dintre persoanele testate au plecat mai informate și mai motivate să-și îngrijească sănătatea ne-a întărit convingerea că prevenţia este cea mai puternică armă pe care o avem împotriva bolilor pulmonare. 

Acest eveniment este doar începutul. Societatea Română de Pneumologie își propune să extindă astfel de iniţiative în mai multe orașe, pentru ca tot mai mulţi oameni să beneficieze de acces la spirometrii gratuite. În plus, vrem să continuăm să educăm publicul despre importanţa sănătăţii respiratorii, prin campanii  dedicate și parteneriate strategice.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe