În ultimii ani, industria tutunului investește miliarde în cercetare și remedii pentru bolile induse de tabagism. Noi, cei din frontul antitabac, trebuie să vorbim despre aceste noi direcţii, care determină îngrijorări etice importante în rândul experţilor și al profesioniștilor din sănătate.

Cele mai mari patru companii transnaţionale de tutun (1) au investit mai mult de 21 de miliarde de dolari în acest secol în cel puţin 33 de companii care pregătesc produse pentru piaţa sănătăţii și „wellness”. Este oare o nouă strategie despre care merită să vorbim? Da, pentru că, de fapt, se „blurează” acea frontieră care despărţea industria tutunului de sectorul farmaceutic. 

Pe de o parte, companiile încearcă să securizeze o direcţie nouă într-o politică numită „smoke free world”, iar pe de altă parte, dau asigurări fumătorilor că sunt preocupaţi de sănătatea lor, oferindu-le, în loc de tutun convenţional, „vapatul” și ţigara electronică. În realitate, vor să demonstreze că sunt preocupaţi de sănătatea consumatorului și că investiţiile sunt în tratamentul bolilor induse de fumatul convenţional.

Rezultatul este o creștere spectaculoasă a numărului de „vaperi” în rândul tinerilor, care, în final, înseamnă tot business, continuând, în paralel, vânzarea ţigărilor clasice. Dar subiectul care a ridicat mari probleme, tocmai prin schimbarea de strategie a industriei tutunului, este angrenarea în cercetare a celor care doresc să nu fie sponsorizaţi de industria tutunului în activitatea lor și care, uneori, nu au știut că în spatele declanșării acestor studii se află, de fapt, o susţinere masivă din partea acesteia. 

Vinovaţii fără vină

Cel mai elocvent exemplu vine de la un cercetător olandez, pediatru, care desfășura un studiu privind astmul bronșic la copii, pe care l-a început cu compania farmaceutică Vectura. Ulterior, acesta a fost șocat să afle că a fost afiliat la Philip Morris International (PMI), deoarece producătorul de tutun cumpărase compania farmaceutică. Drept urmare, finanţarea pe care a primit-o de la Vectura în 2018 era acum afiliată industriei tutunului. 

În studiul său, el avea nevoie de inhalatorul Akita al companiei, iar în septembrie 2021, PMI achiziţionase mai mult de 74,77% din active. În cele din urmă, PMI a finalizat preluarea companiei în ciuda opoziţiei și solicitărilor unor societăţi medicale profesionale de a nu se vinde această companie, mare producătoare de dispozitive de inhalare (2). 

Marile companii de tutun investesc de mulţi ani miliarde de dolari în tratarea afecţiunilor cauzate sau agravate de fumat, cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabetul, bolile de inimă și dependenţa. Uneori, aceste investiţii creează dificultăţi suplimentare profesioniștilor și experţilor din domeniul sănătăţii în încercarea licită de a scăpa de influenţa producătorilor de ţigări. 

O istorie lungă de influenţare a cercetării

De-a lungul anilor, companiile producătoare de tutun, ca parte a strategiei de relaţii publice, au încercat să influenţeze convingerile societăţilor privind bolile asociate fumatului și relaţia cu factorii de risc. Au făcut-o amplificând și susţinând punctele de vedere ale cercetătorilor care au fost sceptici în ceea ce privește relaţia dintre cancer și fumat. 

În anii 1950, odată cu fabricarea tutunului, companiile au creat o entitate de cercetare sponsorizată de industrie, numită „Comitetul de cercetare al industriei tutunului”. Scopul principal a fost acela de a provoca îndoială și incertitudine în ceea ce privește relaţia dintre fumat și îmbolnăvire (3). 

Mai recent, în 2017, a apărut „Fundaţia pentru o Lume Fără Fum” (4). Finanţată integral de PMI și având în rândul ei și medici și cercetători care au lucrat anterior în frontul antitabac, s-a dovedit a fi implicată, în ultimii ani, în practici de cercetare extrem de îndoielnice. Ca o reacţie firească la asemenea situaţii, revistele medicale dedicate bolilor respiratorii și societăţile profesionale medicale au devenit, pe bune dreptate, reticente în a publica rezultate ale unor studii realizate de cercetători care au o legătură (in)directă cu industria tutunului. 

Consecinţe logice

Imposibilitatea de a publica rezultate în jurnalele medicale cu profil pentru oricine are legături percepute, directe sau indirecte, cu industria tutunului este o consecinţă logică (5). Cum nu există o legislaţie care să interzică industriilor îndoielnice din punct de vedere etic achiziţionarea de afaceri care privesc sănătatea, cercetătorii păţiţi consideră, pe bună dreptate, că discuţiile pe viitor trebuie axate și pe această tematică. 

Preluarea companiei Vectura a determinat o reacţie din partea British Thoracic Society (BTS), European Respiratory Society, American Thoracic Society și Society Thoracic of Australia and New Zealand. Aceste societăţi profesionale au stipulat că toate lucrările publicate folosind produsele Vectura trec sub incidenţa interdicţiei de publicare, iar compania farmaceutică a fost exclusă de pe lista sponsorizărilor la anumite conferinţe. S-a cerut chiar o boicotare a acestor produse. Măsura a atras răspunsuri imediate de la companii farmaceutice precum GSK sau Novartis, care foloseau inhalatoare sub licenţă mai demult, fără a avea parteneriat direct cu Vectura. S-a produs o regrupare în aceste condiţii și a strategiei asociaţiilor profesionale. 

Societăţi precum BTS și Societatea Toracică din Australia și Noua Zeelandă au inclus în declaraţiile lor următoarea decizie: organizaţiile și cercetătorii care erau legaţi de o companie de tutun printr-un acord prealabil cu terţul vor fi judecaţi pe bază individuală, pentru a fi siguri că legătura cu organizaţia menţionată nu a fost făcută cu intenţie și că toate mijloacele legale de a se elibera din relaţie fuseseră epuizate (6). 

Acest semnal de reconstruire a legitimităţii acestor companii transnaţionale de tutun, care se poate face și prin intermediul cercetătorilor care devin uneori fără voie ambasadorii lor, este de luat în seamă. Tocmai de aceea nu trebuie să așteptăm, ci să îndemnăm factorii de decizie la nivel internaţional să înceapă să lucreze la o legislaţie care poate preveni astfel de achiziţii în viitor.

Posibile soluții de rezolvare a conflictelor

Dincolo de interdicții de publicare, societățile profesionale au identificate și câteva soluții pentru rezolvarea unor astfel de conflicte de interese. Acestea sunt:

• Adăugarea „independenței cercetătorului” ca un criteriu, iar afilierea să fie evaluată în aceste cazuri specifice;
• Cercetarea finanțată de industria tutunului nu ar trebui să includă niciodată afirmații, recomandări, linkuri sau concluzii referitoare la dispozitive electronice de livrare a nicotinei, la utilizarea nicotinei sau la alte produse legate de tutun;
• Transparența trebuie să fie crucială pentru a demonstra independența cercetătorului.