Dacă privim datele nelivrate sau neinterpretate (nepromovate) de industria tutunului – și care din perspectivă epidemiologică sunt corecte –, există multiple motive de îngrijorare. Știm că industria tutunului vine cu așa-zise „alternative sănătoase” la tutunul tradiţional și că asistăm la un asalt mediatic și pe toate canalele sociale privind tutunul încălzit și ţigara electronică. În același timp, se construiesc fabrici care asamblează și comercializează aceste produse, inclusiv la noi în ţară. 

Conform cifrelor, nu avem cum să nu ne îngrijorăm. Pe de-o parte, obiectivele privind scăderea prevalenţei tabagismului, trâmbiţate pentru 2030-2035, nu sunt 
atinse. Raportul OMS (1) arată că, în anul 2000, pe glob erau 49,1% bărbaţi fumători (grupa de vârstă de 15 ani și peste). Chiar  dacă măsurile de control se vor menţine, declinul proiectat pentru 2025 – 32,5% prevalenţă – și pentru 2035 (30,6%) nu va fi atins. Sunt obiective greu de realizat chiar dacă industria tutunului susţine că este împotriva produselor care scot fum (în paralel comercializând ţigările convenţionale). 

Pe de altă parte, dacă aruncăm o privire asupra datelor privind utilizarea tutunului încălzit – așa-zisul „smokeless tobacco” –, remarcăm că, global, avem deja cel puţin 362 de milioane de adulţi care-l utilizează (259 de milioane bărbaţi și 103 milioane de femei). Dintre aceștia, 77% provin din zona de sud-est a Asiei, urmată de zona 
mediteraneeană estică și de Pacificul de Vest. Cel mai mult se semnalează această presiune în ţările cu venituri mici și ţările sărace, unde prevalenţa este de 13%.

Semnale de alarmă

Pe mapamond un alt semnal de luat în considerare îl reprezintă adolescenţii între 13 și 15 ani, unde prevalenţa este de 3,1% (3,7% la băieţi și 2,5% la fete). Deja 12 milioane de adolescenţi din lume folosesc acest produs de tutun alternativ. Dacă ne uităm la numărul adolescenţilor care folosesc orice produs de tutun, cifra ar trebui să fie din nou un moment de reflecţie: cel puţin  37 de milioane de adolescenţi între 13 și 15 ani sunt utilizatori ai unui astfel de produs. Dintre ei, 10% folosesc unul sau mai multe astfel de produse de tutun (2). 

Pandemia de COVID-19  a modificat evoluţia prevalenţei legate de tutunul convenţional, dar temerile sunt că acest lucru a fost indus fals de o creștere a mortalităţii determinate de virus la fumători. Folosirea ţigării electronice a reprezentat și reprezintă pentru această tânără generaţie o altă provocare. Cunoscute sub termenul de ENDS, aceste produse care încălzesc un cartuș cu lichid (de nicotină, dar nu de tutun, și având alte chimicale, aromatizante care ar putea fi toxice) furnizează aerosoli utilizatorilor. Deși multe ţări nu monitorizează corect aceste date, și puţine au început să facă acest lucru după 2013, cifrele care marchează prevalenţa semnalează un alt pericol pentru tinerii de pe glob. Semnalele de la OMS însă sunt de luat în considerare: ţigara electronică a depășit deja în popularitate tutunul convenţional: 32% din adolescenţii de 15 ani o folosesc.

Tactici eficiente de promovare

Fiind puternic adictivă, tacticile folosite de industria tutunului pentru popularizare sunt foarte eficiente. Se apelează la: arome, design high-tech, marchetare și vânzare cu ajutorul mass-mediei, a serviciilor de streaming, a platformelor de gaming, cu ajutorul influencerilor sau al celebrităţilor. Se sponsorizează evenimente sportive, concerte pentru tineri, programe școlare, se scade preţul acestor ţigări, se dau oferte (cumperi una obţii încă una gratuit), sunt promovate cartușele singulare, se oferă eșantioane gratuite, coborând gradul de percepţie a pericolelor legate de adicţie și riscuri pentru sănătate. 

O încercare de cuantificare (3) a de­monstrat că 85% dintre tinerii între 15 și 30 de ani sunt expuși reclamei pentru ţigara electronică. Până la 23% dintre cei între 13 și 15 ani au primit un produs gratuit, aceasta în timp ce unele companii transnaţionale de tutun promovează așa-zisele campanii „smoke free future”. Lista politicilor în acest domeniu poate continua. De aceea, și de această zi mondială s-a atras atenţia asupra pericolelor care planează asupra tinerei generaţii. 

Intromisiunea industriei tutunului este evidentă în foarte multe ţări din Uniunea Europeană (UE). Această industrie are un lung parcurs istoric de a se opune măsurilor de control al tabagismului, de a-și proteja interesele comerciale folosind multiple tactici pentru a influenţa deciziile. De la cercetări sponsorizate sau conflicte de interese nedeclarate la angajarea unor oficiali guvernamentali retrași, la oferirea de donaţii pentru a avea acces la factorul decizional, la facilitarea traficului ilicit pentru a demonstra celor care se ocupă de politici în sănătate că mărirea taxelor va crește comerţul pe piaţa neagră și că industria tutunului este 
preocupată de protejarea consumatorilor (2).

Statistici care nu ne fac onoare

România este citată în multe locuri în acest index de evaluare a interferenţelor (2) acestei industrii, începând de la diminuarea taxării tutunului încălzit, subsidii pentru fermierii care cultivă tutun, amânarea interdicţiei de comercializare a produselor de tutun mentolate (element care trebuia aplicat din 2020). Se ajunge chiar la participări ale membrilor Guvernului la reuniuni cu industria tutunului legate de traficul ilicit sau cu ANPC, legate de toleranţă zero în privinţa vânzărilor de produse de nicotină la minori. La lipsa de transparenţă suntem pe locul 7 într-un clasament cu 20 de ţări făcut de autorii „Europe Tobacco Industry  Interference Index” (Figura).

În condiţiile în care 27% din decesele prin diferite forme de cancer sunt generate de fumat, revizuirea directivelor legate de tutun și de ţigările electronice se impune, deoarece ele nu mai sunt ancorate la realităţile și ofertele dezvoltate de industria tutunului. De asemenea, este necesară corectarea părţii de trasabilitate a produselor de tutun de către noii membri ai Parlamentului European. 

Consider că trebuie să  analizăm și noi din multiple  unghiuri efectul noilor și vechilor promovări ale industriei tutunului, de la impactul negativ mental și fizic asupra sănătăţii la poluarea cu plastic, devastarea mediului înconjurător, modificările climatice consecutive până la inechitatea și sărăcia copiilor din unele ţări. Este necesar să stopăm această invazie a noilor produse care nu sunt lipsite de pericole și să ne aliniem legislativ la demersurile deja începute de mai multe ţări din UE.

Bibliografie 
1. WHO global report on trends in prevalence of tobacco use 2000–2030-ISBN 978-92-4-008829-0 (print version)
2. Olefir, L., Pelella, S., Tao, A. 2023 Europe Tobacco Industry Interference Index. Smoke Free Partnership. October 2023.
3. Hooking the next generation: how the tobacco industry captures young customers. Geneva: World Health Organization; 2024. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.